Acum un an, o nouă entitate artistică a luat naştere din munca, gândirea comună şi aspiraţiile artistice a doi dintre membrii Formaţiilor Muzicale Radio. Doi pianişti aflaţi la vârsta maturităţii - Carmen Daniela Săndulescu şi Dan Stoenescu – au reuşit să pună în slujba muzicii experienţa acumulată de-a lungul anilor, realizând un proiect artistic complex ce poartă numele de „Bucuria dansului”, din care marţi, 27 mai 2008, în studioul de concerte „Alfred Alessandrescu" al Societăţii Române de Radiodifuziune am avut oportunitatea şi plăcerea de a viziona şi asculta al doilea episod.
Carmen Daniela Săndulescu este pianistul corepetitor al Corului Academic Radio, activitatea sa de zi cu zi constituind suportul de neînlocuit al asimilării repertoriului de către formaţia amintită, în timp ce Dan Stoenescu este artist liric (tenor) în cadrul aceluaişi cor. Prezentarea recitalului a fost realizată de Sorina Goia.
Dacă în 2007 recitalul constituit din 2 părţi (partea I pentru pian la 4 mâini şi cea de a doua pentru 2 piane) a acoperit creaţia muzicală „de dans” (suite de balet, dansuri orchestrale) de pe mapamond, cel din acest an a purtat subtitlul ProEuropa. Prima parte a recitalului a avut în alcătuire piese pentru pian la patru mâini sau două piane, având fie caracter dansant fie de inspiraţie folclorică, grupate în patru secţiuni: Prolog, Omagii, Divertisment şi Epilog folcloric, în care Johannes Brahms, Antonín Dvořák, Darius Milhaud, Camille Saint-Saëns, Manuel de Falla, Béla Bartók şi Grigoraş Dinicu au fost interpretaţi cu pasiune, fără ca apropierea de dans să creeze în acest recital o atmosferă „de salon”. Am avut ocazia să vedem şi calităţile de aranjor ale lui Dan Stoenescu, el semnând o parte din transcripţiile pentru două piane prezente în program.
Cea de a doua parte a fost dedicată în exclusivitate variantei pentru două piane a baletului „Sacre du Printemps” de Igor Stravinsky. Spectacolul a fost total, alături de muzica interpretată de cei doi artişti fiind implicate sugestii coregrafice şi regia de lumini; chiar şi costumaţia celor doi a fost sugestivă, Carmen Săndulescu reprezentând victima sacrificiului, iar Dan Stoenescu simbolizând focul. Astfel, cele două piane au fost înconjurate de lumânări aprinse, iar unele tablouri începeau şi se terminau în întuneric.Alcătuirea programului a respectat nu numai cerinţe stilistice, dar şi de ordin psihologic, fiind conceput astfel încât atenţia să fie „în priză”, iar aşteptările permanent depăşite, publicul aflându-se astfel într-un crescendo emoţional. Mai mult, momentul muzical din această seară de mai a fost bine ancorat spiritual, sugestia tilului fiind pe deplin experimentată de muzicieni şi de public: starea de bucurie este una mult interiorizată, trecând de emoţie, plăcere, fericire.Dincolo de spectacol care nu avea cum să lase pe cineva rece, realizarea tehnică a fost una ireproşabilă, sunetul generos suplinind amploarea orchestrei şi, mai presus de toate gândirea muzicală unitară au asigurat succesul acestui recital care s-a desfăşurat cu sala plină. Deasemenea, o comunicare cum rar se poate vedea pe o scenă de concert bucureşteană a fost unul dintre ingredientele acestei complexe reţete de reuşită.
Carmen Daniela Săndulescu este pianistul corepetitor al Corului Academic Radio, activitatea sa de zi cu zi constituind suportul de neînlocuit al asimilării repertoriului de către formaţia amintită, în timp ce Dan Stoenescu este artist liric (tenor) în cadrul aceluaişi cor. Prezentarea recitalului a fost realizată de Sorina Goia.
Dacă în 2007 recitalul constituit din 2 părţi (partea I pentru pian la 4 mâini şi cea de a doua pentru 2 piane) a acoperit creaţia muzicală „de dans” (suite de balet, dansuri orchestrale) de pe mapamond, cel din acest an a purtat subtitlul ProEuropa. Prima parte a recitalului a avut în alcătuire piese pentru pian la patru mâini sau două piane, având fie caracter dansant fie de inspiraţie folclorică, grupate în patru secţiuni: Prolog, Omagii, Divertisment şi Epilog folcloric, în care Johannes Brahms, Antonín Dvořák, Darius Milhaud, Camille Saint-Saëns, Manuel de Falla, Béla Bartók şi Grigoraş Dinicu au fost interpretaţi cu pasiune, fără ca apropierea de dans să creeze în acest recital o atmosferă „de salon”. Am avut ocazia să vedem şi calităţile de aranjor ale lui Dan Stoenescu, el semnând o parte din transcripţiile pentru două piane prezente în program.
Cea de a doua parte a fost dedicată în exclusivitate variantei pentru două piane a baletului „Sacre du Printemps” de Igor Stravinsky. Spectacolul a fost total, alături de muzica interpretată de cei doi artişti fiind implicate sugestii coregrafice şi regia de lumini; chiar şi costumaţia celor doi a fost sugestivă, Carmen Săndulescu reprezentând victima sacrificiului, iar Dan Stoenescu simbolizând focul. Astfel, cele două piane au fost înconjurate de lumânări aprinse, iar unele tablouri începeau şi se terminau în întuneric.Alcătuirea programului a respectat nu numai cerinţe stilistice, dar şi de ordin psihologic, fiind conceput astfel încât atenţia să fie „în priză”, iar aşteptările permanent depăşite, publicul aflându-se astfel într-un crescendo emoţional. Mai mult, momentul muzical din această seară de mai a fost bine ancorat spiritual, sugestia tilului fiind pe deplin experimentată de muzicieni şi de public: starea de bucurie este una mult interiorizată, trecând de emoţie, plăcere, fericire.Dincolo de spectacol care nu avea cum să lase pe cineva rece, realizarea tehnică a fost una ireproşabilă, sunetul generos suplinind amploarea orchestrei şi, mai presus de toate gândirea muzicală unitară au asigurat succesul acestui recital care s-a desfăşurat cu sala plină. Deasemenea, o comunicare cum rar se poate vedea pe o scenă de concert bucureşteană a fost unul dintre ingredientele acestei complexe reţete de reuşită.
Comentarii