Scrisoare de dragoste: concert extraordinar la Biserica Anglicană din București

Sâmbătă, 15 martie, de la ora 18:00, Biserica Anglicană din București va găzdui concertul „Scrisoare de dragoste”, susținut de soprana Cleopatra David și cvartetul de coarde alcătuit din membri ai Filarmonicii George Enescu. Efervescența Belle Époque renaște într-un eveniment ce integrează muzica, poezia și arhitectura, într-o nouă experiență senzorială și spirituală, în care rafinamentul și sensibilitatea lui Gustav Mahler devin esența călăuzitoare. Iubirea și frumusețea sunt celebrate și evocate în toate manifestările lor: de la sacru la lumesc, de la felul în care natura ne răsfață cu spectacolul florilor din fiecare primăvară până la delicatețea gesturilor prin care se exprimă cele mai intime sentimente.

Biletele sunt disponibile aici (discount 20% până pe 24 februarie)

Partener: Forumul Cultural Austriac

Sâmbătă, 15 martie 2025

Ora: 18:00

Biserica Anglicană, București (Str. Arthur Verona nr. 3)

Cleopatra David – soprană

Natalia Pancec - vioară

Tania Zâmbreanu – vioară

Marius Nițu – violă

Eugen-Bogdan Popa – violoncel

Cu participarea pianistei Anamaria Biaciu-Popa

Program

Gustav Mahler

Adagietto din Simfonia nr. 5

Rückert-Lieder

Simfonia nr. 4 (selecțiuni)

Erich Wolfgang Korngold

Cântecul Mariettei din opera Die tote Stadt

Scrisoarea este un act sincer și intim, care refuză prescurtările și radiază o eleganță aparte, dar imaginați-vă o lume în care sentimentele nu au nevoie de cuvinte, unde muzica devine un mesaj direct către inima persoanei iubite. Exact asta face Gustav Mahler cu al său Adagietto din Simfonia nr. 5, pe care îl veți asculta chiar în deschiderea concertului nostru, cu un program dedicat iubirii și frumuseții manifestate în toate aspectele vieții. În data de 15 martie, vă oferim o invitație nu doar la un concert, ci într-o călătorie senzorială în lumea magică a începutului de secol XX, când în muzică se aud ultimele bătăi de aripă ale Romantismului, într-un decor arhitectural de epocă: Biserica Anglicană, construită în stil neogotic în anul 1914

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Tataie, de ce sunt războaie în lume?

Aveam vreo patru sau cinci ani când am înțeles ce este un război. La televizor era plin de filme de propagandă, iar la radio de piese de teatru, multe cu acțiunea în timpul celui de al Doilea Război Mondial. În anii comunismului, am crescut, ca mai toată lumea din generația mea, cu bunicii. Ca orice copil, mă mai strâmbam când mâncarea avea alt gust, când în loc de smântânică era iaurt, sau când mai aveam de trecut printr-un fel de mâncare până să ajung la prăjituri. Bunica zicea atunci, cu accentul ei de peste Prut: „Îți cei osândă!“, iar bunicul a izbucnit la un moment dat: “Eu am văzut om mort de foame!“. Uneori, bunicul mai pomenea cuvântul „război“, el fiind veteran, iar la radio auzisem despre conflictul dintre Iran și Irak. Înțelegeam că este ceva cumplit, distructiv, că oamenii omoară oameni, dar nu vedeam rațiunea din spatele unor astfel de acțiuni. L-am întrebat: „Tataie, de ce sunt războaie în lume?” Și a răspuns: „Pentru că oamenii se ceartă. Mă cert eu cu t...

Citiți mai multe

Cinci locuri de meditație la Paris

Am trecut cu toții prin câteva săptămâni tensionate, în care am funcționat mai mult pe pilot automat, fără să știm cum va arăta viitorul apropiat. Astăzi, mi-am amintit că viața mea arăta cândva altfel și avea o puternică influență franceză. V-am promis că vă voi purta alături de mine prin muzeele și galeriile de artă ale Parisului, iar acum vreau să îmi respect această promisiune. Când simțeam nevoia unei „cure de frumusețe,” locul meu preferat era Musée d’Orsay. Deși Luvrul este impresionant, copleșitor prin diversitatea colecțiilor sale – de la începuturile civilizației până la impresionism – am simțit că la final de zi rămân în minte doar câteva imagini clare - Mona Lisa, lucrările lui Giotto sau Botticelli, și desigur, celebra Venus din Milo – și dureri de picioare. Muzeul este imens. În momentul în care treci pe lângă el ai impresia că nu se mai termină. Sunt 16 km de galerii de artă. În ultima mea zi la Paris, am ținut neapărat să revizitez Muzeul Cluny , dedicat artei medi...

Citiți mai multe

Un artist român la Paris

M-am întors după cele trei luni petrecute în capitala Franței, probabil cel mai relevant oraș pentru cultura și evoluția societății europene din ultimele trei secole. Pe cât de multă lumină are, pe atât de multe umbre ascunde Parisul. Am pătruns într-o comunitate de artiști independenți, unde mi-am găsit cu greu locul, întrucât majoritatea erau din alte zone stilistice și se ocupau în special de artele vizuale, iar eu sunt un muzician clasic în plină carieră și care lucrează la cel mai înalt nivel în România. Însă s-au conturat câteva colaborări și în acele circumstanțe Organizarea recitalurilor în Franța a fost o provocare din mai multe motive. Când ajungi într-un loc nou, pe care abia începi să-l cunoști și unde știi că va trebui să te ridici la un anumit nivel, presiunea e imensă. Multe nopți au fost nedormite din această cauză. Am mai avut și ghinionul să ajung în perioada de concedii, iar graficul meu conținea activități exact în acel timp! Am descoperit destul de târziu că ...

Citiți mai multe

Cleopatra David

Faceți căutări pe acest blog