Treceți la conținutul principal

Christian Badea: La Wagner, cel mai bun este Wagner

În 7 şi 8 octombrie va fi prezentat la Ateneul Român actul I al operei Parsifal de Richard Wagner în interpretarea celor mai buni solişti din întreaga lume, a Orchestrei si Corului Filarmonicii „George Enescu” şi a celui mai important dirijor român de operă, Christian Badea.

În 12 septembrie a avut loc conferinţa de presă care a anunţat pe lângă datele şi detaliile evenimentului, şi noutăţi: înfiinţarea Societăţii Wagner România, organizarea unui masterclass gratuit oferit de soliştii invitaţi pentru cântăreţii români interesaţi de stilul wagnerian,  precum şi accesul tinerilor la repetiţia generală. 








Christian Badea:

Ceea ce este foarte important este următorul lucru. Eu nu fac o operă în concert, nu fac operă cu luminile aprinse, nu fac operă cu cântăreţii având notele şi pupitrele în faţă, pentru că în momentul acela nu e o operă, ci ascultăm muzică. Opera are tot! Elemente de teatru, lumini, costume, mişcare, tot! Cum se face asta la Ateneu? Veniţi şi o sa vedeţi. Funcţionează foarte bine.
Am învăţat un lucru în cariera mea de operă care are aproape 40 de ani.  Am fost peste tot în lume şi am învăţat 2 lucruri: Sa nu te războieşti cu compozitorul. Încearcă să serveşti compozitorul, nu te folosi de el, pentru că compozitorul întotdeauna va fi mai puternic decât tine. La Wagner cel mai bun este Wagner, nimeni altcineva. Deci eu, cu multă umilinţă, mă duc la partitură si zic: hai sa încerc să o înţeleg si sa văd cum pot să prezint publicului vizual anumite lucruri care sunt importante în partitură, dar nu încerc să arat cat de inteligent sau inventiv sunt, pentru că nu are rost. Wagner ne-a dat destul. Al doilea lucru este: nu te război cu acustica, nu te război cu locul. Încerc să folosesc Ateneul in centrul acţiunii şi ca aceasta să devina un personaj, sa devina chiar acel templu al cavalerilor Graalului. Şi cred ca Parsifal se pretează absolut superb. Nu este un loc în lumea asta – şi le cam cunosc pe toate – care să fie mai potrivit decât Ateneul pentru această operă. Vom vedea dacă este potrivit si pentru Tahhnäuser sau Der fliegende Holländer. Dar, deocamdată, pentru Parsifal este cât de poate de potrivit.

Din acest  punct de vedere, cred – nu vreau sa fac un compliment – că suntem într-un loc privilegiat. După Bayreuth, Ateneul este cat se poate de potrivit pentru această operă. Avem orchestra,, avem corul, dar, foarte important, ca dirijor de operă, nu fac nimic dacă nu am interpreţi. Pentru mine, lucrul cel mai important este să am cântăreţii care trebuie. Îi am pe cei mai buni!  Fără ei nu exista operă. Şi pot sa vă garantez că pentru acest spectacol îi avem pe cei mai buni! Sefan Vinke este cel mai bun Parsifal, o avem pe Petra Lang, care este fantastica, Eric Halfvarson care este un adevărat bas. De multe ori Gurnemanz este cântat de voci care sunt destul de lejere, dar Eric este un adevărat basso. Îl avem pe Marius Boloş, care debutează în Titurel şi câţiva alţi cântăreţi români şi pe Bela Perencz, care a fost o surpriză cât se poate de plăcută în Amfortas. Pentru mine este o satisfacţie, o garanţie că muzica pe care o veţi asculta va fi prezentată exact aşa cum trebuie. Vocile, culoarea corului, modul de a cânta este cel care trebuie. Şi asta este evident, o data ce se întâmplă. Dar trebuie sa ii cunoşti, iar eu ii cunosc pe toţi. Au lucrat cu mine.


Sper foarte mult ca acest proiect să se termine cât se poate de curând într-o prezentare a întregii opere, deci să avem acele şase ore de spectacol, cu cântăreţi mari, cu toate elementele teatrale şi bineînţeles cu un bufet… La pauză va fi tradiţia noastră copiată de la Bayreuth, aşa cum funcţionează acolo de mult timp şi cred că o sa avem un succes în momentul când realizăm acest proiect prin Societatea Wagner. O să avem succes şi la wagnerienii pătimaşi din alte ţări. Cineva mi-a atras atenţia că „wangerieni pătimaşi” este pleonasm. Daca e wagnerian, este pătimaş. Prin societăţile Wagner din lume vom da sfoară în lume şi asta se va întâmpla cat de curând posibil. Acest proiect este foarte important. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Eveniment muzical şi editorial: lansarea partiturii „Pomenire. Un Recviem Românesc” de Ştefan Niculescu

A XVII-a ediţie a Săptămânii Muzicii Contemporane a constituit prilejul lansării partiturii „Pomenire. Un recviem românesc” aparţinând compozitorului şi academicianului Ştefan Niculescu în foyerul sălii de concerte a Societăţii Române de Radiodifuziune, eveniment urmat de audiţia lucrării în interpretarea Orchestrei Naţionale Radio, a Corului Academic Radio (condus de Dan Mihai Goia) şi a basului Pompei Hărăşteanu sub bagheta tânărului dirijor Tiberiu Soare. Realizată în condiţii grafice deosebite într-o veritabilă ediţie de lux, lucrarea a fost întâmpinată cu entuziasm de colegii de breaslă ai autorului, aceştia salutând iniţiativa Editurii Academiei Române pentru care tipărirea partiturii reprezintă o premieră. La lansare au luat cuvântul autorul, compozitorii Liviu Dănceanu, Dan Dediu, muzicologii Despina Petecel Theodoru şi Laura Manolache precum şi dirijorii Horia Andreescu, Tiberiu Soare şi Dan Mihai Goia, aceştia fiind implicaţi direct în realizarea actului artistic. Compozito

Serghei Rahmaninov: Vecerniile Op. 37

Creaţia religioasă a lui Serghei Rahmaninov cuprinde Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Op. 31 şi Vecerniile Op. 37, mărturii ale legăturii spirituale a compozitorului cu tradiţia ortodoxă rusă. Vecerniile sunt scrise în contextul obligaţiilor profesionale pe care Rahmaninov le avea în calitate de inspector  de muzică la Liceul nobiliar pentru fete din Moscova, poziţie în care trebuia să organizeze de evenimente muzicale pentru susţinerea materială a armatei ruse. Lucrarea fructifică cercetările realizate de compozitor sub îndrumarea lui Stepan Smolensky (căruia i-a şi dedicat acest opus), a manuscriselor de muzica religioasă rusească din secolele al X-lea, al XI-lea. Aceste cercetări se înscriu într-un curent de explorare a muzicii sacre ruse iniţiat de Ceaikovski. Vecerniile (de fapt muzica pentru Vecernie şi Utrenie ) au fost compuse în 1915 şi definitivate în doar două săptămâni, primind recunoaşterea criticilor şi a publicului şi, spre deosebire de Liturghie, acceptate

La Serva Padrona joacă în deplasare la Craiova

Sâmbătă, 14 octombrie, la ora 19.00 spectacolul independent de operă La Serva Padrona se va juca pe scena Cercului Militar din Craiova în cadrul Festivalului Internațional Elena Teodorini organizat de Opera Română Craiova.   Nu am apucat în nici o postare din social media să mulțumesc acestei instituții pentru invitație și pentru întreg sprijinul pe care ni-l oferă pentru ca spectacolul să se desfășoare cu succes, dar o fac acum. Între timp, am acordat un interviu telefonic domnului Florin Firu pentru Radio România Acrualități, așa cum a făcut și regizorul spectacolului, Alexandru Pătrașcu aici . Deci jucăm în deplasare, iar scorul interviurilor este 1:1  Mai sunt încă bilete și se pot achiziționa online aici:  https://iticket.ro/event/ticket/la-serva-padrona Transcriu în următoarele rânduri gândurile împărtășite cu ascultătorii Radio România Actualități Radio România Actualități:  Festivalul internațional “Elena Teodorini”, organizat de Opera Română Craiova, propune sâmbăta viitoare,