Armonii în grădina viselor. Serată muzicală dedicată solstițiului de vară
Casa Eliad, bijuterie arhitectonică din
secolul al XVIII-ea, va găzdui joi, 20 iunie, ora 19.30 recitalul susținut de
soprana Cleopatra David și pianistul Ionuț Diaconu, în care lucrări de Liszt,
Debussy, Ravel vor fi aduse în lumină
pentru a celebra sosirea Solstițiului de vară. Intitulată "Armonii în grădina
viselor", serata propune o călătorie sonoră ilustrată prin rafinament,
virtuozitate și emoție.
Solstițiul de vară marchează cel mai lung
și luminos moment al anului, când natura atinge apogeul splendorii sale,
inundând sufletele cu parfumul florilor, căldura și lumina mult așteptate.
Într-o perioadă de reverie și contemplare, muzica reflectă delicatețea și
culoarea acestui anotimp plin de farmec. Compozițiile lui Liszt, Debussy sau
Ravel, fie viguroase și pasionale, fie delicate și cu armonii aerate, creează
atmosfera ideală pentru a celebra gloria solară, transportându-ne într-o lume a
viselor și inspirației. Soprana Cleopatra David și pianistul Ionuț Diaconu sunt
interpreții care vor îmbina momentele muzicale într-o enigmatică experiență
senzorială și spirituală.
Muzician, eseist, Cleopatra David s-a
născut într-o veche familie de intelectuali și artiști români. Soprana își
dedică activitatea interpretării muzicii de cameră și de operă, cel mai recent
proiect important fiind spectacolul independent Bach, colegul de birou în regia
lui Alexandru Pătrașcu. Vocea sa lirică și cu o timbralitate unică a fost
admirată pe numeroase scene din România, Italia, Finlanda, Armenia, Franța,
Marea Britanie și India și este invitată să susțină masterclassuri și
workshopuri de tehnică vocală. A obţinut titlul de Doctor în anul 2010 sub
îndrumarea compozitorului Octavian Nemescu și este câștigătoarea Premiului I la
rezidența artistică EUbyLakes organizată de Irradiare cu sprijinul Comisiei
Europene. Cleopatra David este câștigătoare a Bursei George Enescu oferită de
Institutul Cultural Român în anul 2024.
Pianistul Ionuț Diaconu este doctorand
al Universității Naționale de Muzică din
Bucuresti, iar de-a lungul formării sale a fost și bursier Erasmus la Escola de
Musica e Artes do Espetaculo din Porto unde a lucrat cu prof. dr. Constantin Sandu și la Academia de Muzică
,,Franz Liszt’’ din Budapesta unde a studiat cu prof. dr. Dávid Báll și prof.
dr Katalin Falvai. De asemenea, a
participat și la cursuri de măiestrie susținute de pianiștii Eduard Kunz,
Catarina Vivarelli, Josu de Solaun, Laura di Paolo, Daniela Andonova, Corina
Ibănescu, John Twaites, Javier Torres, Antonio Galera, Balazs Fulei, Antonio
Oliveira și Mamiko Suda. A fost timp de mai mulți ani
bursier al Fundației Regale ,,Margareta a României“, SoNoRo și UNIMIR. Este
laureat al mai multor concursuri internaționale, iar activitatea profesională
include atât recitaluri susținute în România, Spania, Portugalia, Ungaria și
Italia, cât și apariții pe scena de concert, alături de ansambluri ca Orchestra
de Cameră Radio sau Filarmonica Arad.
Aveam vreo patru sau cinci ani când am înțeles ce este un război. La televizor era plin de filme de propagandă, iar la radio de piese de teatru, multe cu acțiunea în timpul celui de al Doilea Război Mondial. În anii comunismului, am crescut, ca mai toată lumea din generația mea, cu bunicii. Ca orice copil, mă mai strâmbam când mâncarea avea alt gust, când în loc de smântânică era iaurt, sau când mai aveam de trecut printr-un fel de mâncare până să ajung la prăjituri. Bunica zicea atunci, cu accentul ei de peste Prut: „Îți cei osândă!“, iar bunicul a izbucnit la un moment dat: “Eu am văzut om mort de foame!“. Uneori, bunicul mai pomenea cuvântul „război“, el fiind veteran, iar la radio auzisem despre conflictul dintre Iran și Irak. Înțelegeam că este ceva cumplit, distructiv, că oamenii omoară oameni, dar nu vedeam rațiunea din spatele unor astfel de acțiuni. L-am întrebat: „Tataie, de ce sunt războaie în lume?” Și a răspuns: „Pentru că oamenii se ceartă. Mă cert eu cu tine, tu t
Sâmbătă, 14 octombrie, la ora 19.00 spectacolul independent de operă La Serva Padrona se va juca pe scena Cercului Militar din Craiova în cadrul Festivalului Internațional Elena Teodorini organizat de Opera Română Craiova. Nu am apucat în nici o postare din social media să mulțumesc acestei instituții pentru invitație și pentru întreg sprijinul pe care ni-l oferă pentru ca spectacolul să se desfășoare cu succes, dar o fac acum. Între timp, am acordat un interviu telefonic domnului Florin Firu pentru Radio România Acrualități, așa cum a făcut și regizorul spectacolului, Alexandru Pătrașcu aici . Deci jucăm în deplasare, iar scorul interviurilor este 1:1 Mai sunt încă bilete și se pot achiziționa online aici: https://iticket.ro/event/ticket/la-serva-padrona Transcriu în următoarele rânduri gândurile împărtășite cu ascultătorii Radio România Actualități Radio România Actualități: Festivalul internațional “Elena Teodorini”, organizat de Opera Română Craiova, propune sâmbăta viitoare,
Creaţia religioasă a lui Serghei Rahmaninov cuprinde Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Op. 31 şi Vecerniile Op. 37, mărturii ale legăturii spirituale a compozitorului cu tradiţia ortodoxă rusă. Vecerniile sunt scrise în contextul obligaţiilor profesionale pe care Rahmaninov le avea în calitate de inspector de muzică la Liceul nobiliar pentru fete din Moscova, poziţie în care trebuia să organizeze de evenimente muzicale pentru susţinerea materială a armatei ruse. Lucrarea fructifică cercetările realizate de compozitor sub îndrumarea lui Stepan Smolensky (căruia i-a şi dedicat acest opus), a manuscriselor de muzica religioasă rusească din secolele al X-lea, al XI-lea. Aceste cercetări se înscriu într-un curent de explorare a muzicii sacre ruse iniţiat de Ceaikovski. Vecerniile (de fapt muzica pentru Vecernie şi Utrenie ) au fost compuse în 1915 şi definitivate în doar două săptămâni, primind recunoaşterea criticilor şi a publicului şi, spre deosebire de Liturghie, acceptate
Comentarii