Treceți la conținutul principal

Postări

Pictură si gravură la Biblioteca Metropolitana București

Luni, 18 ianuarie, la ora 18.00 in sala de la etajul II a Bibliotecii Metropolitane, va avea loc vernisajul expoziției de pictura si gravură a arti știlor plastici Daniel Turliu, Eliza Popa și Radu Gheorghian. Vernisajul se va bucura de prezența istoricului de arta Bogdan Panțu si va fi însoțit de recitalul sopranei Cleopatra David Eliza Popa, Radu Gheorghian si Daniel Turliu, trei artisti din generatii diferite, expun in aceste zile in sala Bibliotecii Municipale de la Piata Amzei. Daca Eliza Popa si Daniel Turliu prezinta pictura ilustrand genul peisajului, Radu Gheorghian expune gravuri concentrandu-se asupra figurii umane. Peisajele Elizei Popa se remarca prin rigoarea formelor, rafinamentul cromatic si claritatea compozitiei. Recunoastem in peisajele sale colturi cunoscute din Bucuresti dar pictura sa are capacitatea de a tranfigura realitatea situându-se la antipodul pitorescului. In actuala expozitie, Daniel Turliu - care este si organizatorul acesteia - investigheaza noi ...

Dragostea nu moare

Oricât de diferiţi am fi noi, oamenii, oricât de diverse opinii am avea asupra lumii, se pare că asupra unui singur lucru suntem cu toţii de acord, şi acela este DRAGOSTEA. Cu toţii ştim că nu există forţă mai mare în univers care să ţină oamenii laolaltă, că nu există nicio temă mai slăvită în arte şi nici altceva care să dăinuie mai puternic dincolo de timp. Doamna LUCIA OVEZEA, scriitor şi editor, dorind să reînvie parfumul Bucureştilor de altădată, cu ale sale splendide seri de muzică şi literatură, vă invită joi, 26 noiembrie 2015, începând cu orele 18.30, la serata literar-muzicală „Dragostea nu moare”, intitulată astfel după celebrul roman al scriitoarei indiene Maitreyi Devi Publicul iubitor de muzică şi poezie va fi delectat de artiştii: CLEOPATRA DAVID – soprană  Care va prezenta poveşti de dragoste zugrăvite de mari compozitori în lumea operei IOANA MARIN – solistă de muzică tradiţională Care va reaminti publicului frumoasele cântece de dragoste d...

Dragă securistule,

Te cunosc de mult timp. M-ai vegheat încă de la concepţie. Mi-ai fost aproape şi ţi-am simţit ochiul vigilent în fiecare moment al vieţii mele, însă uneori situaţia ţi-a mai scăpat de sub control. Ţi-am simţit grija şi contribuţia la devenirea mea. Tu ai reuşit multe. Ai reuşit sa te strecori între soţ şi soţie, între frate si soră. Combini şi dezbini după bunul plac. Otrăveşti minţi şi suflete şi reuşeşti să-l faci şi pe un sfânt să se îndoiască de sine. Mi-ai fost coleg, învăţător, şef, amic, admirator, băgător în seamă, vecin, pisălog, hărţuitor. Ştiu ca nu ai vrut să-mi faci rău. Când eram mică, te interesau doar banii părinţilor mei. De asta de la 6 la 10 ani m-ai oprimat, m-ai descurajat, m-ai umilit şi ai pus graniţe creativităţii mele. De asta nu pedepseai pe copilul altui securist care aproape mă desfigurase. Tu ai fost permanent demonul care îmi descuraja părinţii. Tu le spuneai ca este o prostie să investească în proprii copii, lăsându-mă fără sprijin când aveam mai mare ...

O nouă istorie ieroglifică

http://agenda.liternet.ro/articol/20411/Cleopatra-David/O-noua-istorie-ieroglifica.html Ansamblul cameral Anton Pann a realizat anul acesta  Turneul Unicorn , început la Craiova in 16 iunie şi încheiat la Bucureşti pe 25 octombrie la Sala Radio. Pe fondatorii acestui grup îi ș tiu din vremea studenţiei şi le-am putut urmări evoluţia profesională, nu doar pe cea artistică. De ce trebuie făcută această menţiune: Constantin şi Oana Răileanu sunt Doctori în muzicologie, iar ceea ce apare pe scenă este rezultatul unei asidue cercetări ştiinţifice ș i nu doar al studiului unor partituri. Nu ştiu în ce măsură este înţeleasă importanţa muncii acestor oameni. Nu ştiu în ce măsură este înţeleasă importanţa muncii lor. Practic absolvenţii de conservator cunosc istoria muzicii româneşti doar de la Caudella si Musicescu încoace şi doar această filieră a muzicii armonizate. Ţin minte o prelegere a profesorului Dan Buciu, care critica felul în care este văzu...

Compromisul: calea către distrugere

Găsim în „înţelepciunea” populară clişeele după care ne ducem cei mai mulţi dintre noi viaţa. Avem impresia că facem alegeri, că suntem de capul nostru, însă, de cele mai multe ori, nu facem decât să respirăm, mulţi degeaba, în limitele unui tipar social moştenit de la străbuni. Una dintre zicători spune „să  te faci frate cu dracul până treci puntea.” Compromisul şi-a făcut loc peste tot: în politică, în afaceri şi chiar în viaţa de familie. Totul se negociază, se caută „calea de mijloc”, tonul de gri care să satisfacă pe toată lumea.  Dar a făcut cineva o statistică în legătură cu rentabilitatea compromisului? Să încercăm să vedem ce se întâmplă cu partea adversă. Aţi auzit vreodată de drac să se facă frate cu omul? Sau de drac să devină mai puţin …drac…pentru ca celălalt să poată trece puntea? Şi atunci unde este calea de mijloc? Omul ce recurge la compromis trăieşte cu iluzia rezolvării unei probleme, însă îşi vinde libertatea pentru un scop minor. De ce ar accepta drac...