Treceți la conținutul principal

Actul III din Parsifal la Ateneu, cu o distribuţie de excepţie

În 2013 pentru lumea muzicală a fost aniversat bicentenarul Verdi-Wagner. În acea toamnă, în cadrul Festivalului "George Enescu", am avut şansa de a asculta şi viziona în concert la Sala Palatului Tetralogia wagneriană, în interpretarea celor mai reprezentative voci wagneriene din acest moment şi a Orchestrei Radio Berlin, dirijată de Marek Janowski. Pentru cei care am ajuns in cele 4 seri, sentimentul de a fi martor al unui astfel de eveniment este nu unul copleşitor ci unul de permanentă uimire, contemplaţie şi chiar evoluţie a eu-lui impreună cu muzica. Fascinantă, hipnotică, muzica lui Wagner şi întreaga poveste au prins viaţă prin vocile Petrei Lang, a lui Stefan Vinke, Eric Halfvaarson, Martin Winkler, Elisabeth Kulman, Sorin Coliban, Daniela Denschlag, Egils Silins sau Melanie Diener. Aşa cum anunţa sloganul festivalului, magia a existat cu adevărat.




Şi există în continuare în stagiunea curentă a Filarmonicii "George Enescu". În zilele de 14 şi 15 mai, este programat în variantă semi-concertantă cel de al treilea act al operei Parsifal sub conducerea dirijorului Christian Badea, iar Stefan Vinke şi Eric Halfvarson revin la Bucureşti pentru a da viaţă personajelor Parsifal şi Gurnemanz.


Lor li se alătură Bela Perencz (Amfortas) și Maia Morgenstern (Kundry). Participă Corul Filarmonicii "George Enescu" (dirijor, Iosif Punner).
Ultima operă compusă de Richard Wagner, subintitulată Ein Bühnenweihfestspiel (un festival scenic religios), este numită de Christian Badea o „liturghie pentru toţi, indiferent de rasă, confesiune sau cultură.”, având ca idee centrală triumful purităţii, mântuirea aşa cum şi-a imaginat-o compozitorul.
Concertul Filarmonicii „George Enescu” marchează şi un moment istoric:  100 de ani de la prima punere in scenă a acestei opere în România sub bagheta lui George Enescu.  
Deţinător al unui Premiu Grammy pentru înregistrarea live a operei Antony and Cleopatra de Samuel Barber, Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, decorat cu Ordinul Meritul Cultural de Preşedintele României, dirijorul Christian Badea este cel mai important dirijor român de operă. Evoluând deopotrivă pe scena de concert şi teatrele de operă, colaborează cu cele mai importante instituţii muzicale din Europa, America de Nord, Asia şi Australia, cum sunt  Metropolitan  Opera din New York,  Royal Opera House of Covent Garden din Londra, sau Wiener Staatsoper,  și cu cei mai importanţi cântăreţi şi regizori de operă.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Dicționar: muzician

Mă pregăteam să intru într-o emisiune la un post de radio, iar gazda era de formație actriță. Vorbeam despre accesibilizarea spectacolelor și ajunsesem la muzică și la persoanele cu probleme de auz. Îmi dădea exemplul Coldplay și al unor veste speciale și nu înțelegea de ce muzica clasică nu poate fi accesibilizată. Nu mi-a trecut prin minte să-i vorbesc despre conectarea prin Kundalini și vibrații, însă, înainte de a se face acest lucru, este nevoie de o condiție: ca muzica să fie cântată măcar corect. Și nu oricine poate face asta. Să explic. Muzica este domeniul care necesită cea mai îndelungată specializare. Ca să devii medic, până la 18 ani înveți la o școală de cultură generală și la un liceu teoretic, cu toată lumea. Nu faci materii în plus. Faci pregătire un an sau doi, dar acolo s-a format o industrie clandestină. Pentru muzică, dacă nu ai început cu un instrument, de regulă vioară sau pian, de la vârsta de șase ani, nu are rost să te mai obosești. Nu vei avea nicio șans...

Piotr Ilici Ceaikovski: Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Op. 41

Scrisă în 1878, Liturghia este, alături de cele Nouă piese sacre pentru cor , una dintre puţin cunoscutele creaţii religioase ale compozitorului rus. Stârnind  controverse pentru publicarea comercială fără acceptul directorului Capelei Imperiale, lucrarea este o piatră de încercare pentru corurile profesioniste. Având resurse melodice diferite de cele ale creaţiei scenice a lui Ceaikovski, Liturghia pentru cor mixt  se bazează mai mult pe înlănţuiri armonice, cu puţine momente polifonice Structurată în 15 părţi, versiunea lui Ceaikovski a Liturghiei Sfântului Ioan Gură de Aur (Sfântul Ioan Hrisostomul) conţine o parte dintre răspunsurile şi cântările din ritualul bisericesc, fiind omise Antifonul I şi Fericirile . Cleopatra David 1.      Ectenia Mare: Amin. Doamne miluieşte 2.      Ectenia Mică. Antifonul al doilea Doamne miluieşte . Ţie, Doamne, Amin Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi puru...

Serghei Rahmaninov: Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Op. 31

Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Op. 31  este, alături de Vecernii, una dintre lucrările corale majore ale lui Serghei Rahmaninov. A fost scrisă în 1910, după turneul în Statele Unite ale Americii, perioadă în care Rahmaninov a compus Preludiile Op 32 (1910) şi Studiile-tablouri Op 33 (1911). Terminată în mai puţin de 3 săptămâni, lucrarea a fost cântată în premieră de Corul Şcolii Sinodale din Moscova la 25 noiembrie 1910. Compozitorul i se confesa într-o scrisoare prietenului său Nikita Morozov: „M-am gândit mult timp la Liturghie şi pentru mult timp m-am străduit să o scriu. Am început să lucrez la ea oarecum din întâmplare şi dintr-o dată am devenit fascinat. De mult timp n-am mai scris ceva cu atâta plăcere.” La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, exista în rândul compozitorilor ruşi de muzică bisericească tendinţa de epurare din repertoriul sacru a influenţele străine (în special italiene şi germane) şi de reafirmare a stilului tr...