Treceți la conținutul principal

Masterclass in Finlanda cu soprana Cleopatra David


În perioada 24 – 28 iulie 2017 va avea loc în Vaasa (Finlanda) prima ediție a masterclassului de canto susținut de soprana Cleopatra David (România). Cursurile vor avea loc la Biserica Sion din Vaasa și se vor încheia cu un concert în data de 28 iulie.
Muzician, eseist, Cleopatra David a obţinut titlul de Doctor cu o lucrare despre compozitori ai secolului XX inspiraţi de cultura şi muzica indiană, lucrare realizată sub îndrumarea compozitorului Octavian Nemescu. A făcut un stagiu de cercetare în India, unde a studiat muzică clasică indiană, stilul Karnatik. Acticvitatea sa profesională se desfăşoară în domeniul interpretării muzicii de cameră împreună cu Sangit Chamber Ensemble și de operă ca membru al trupei Operei Comice pentru Copii din București.  Este angajată a Filarmonicii „George Enescu” și  este prezentă în recitaluri şi concerte pe numeroase scene din ţară, dar şi din New Delhi, India. Din 2007, publică articole, cronici muzicale şi studii în revistele Actualitatea muzicală  şi  Muzica, pe site-ul http://Liternet.ro sau pe blogul de pe Adevărul.ro. A organizat proiectele: Self Realization Tour, Romania 2012 şi 2013, 2013, anul Tagore. 100 de ani de la decernarea Premiului Nobel, Stagiunea de concerte Sangit Chamber Ensemble 2013-2017, Glorie Mamei - 2015, Festivalul Primăvara Spiritului 2016 și 2017 , coorganizator pentru Atelier de meditaţie la Biblioteca Metropolitană, şi Junge Talent Masterclass, 2016 împreună cu Los Angeles – Moscow Music School  şi Austrian Imperial Arts și cele mai importante, Turneul Național Comorile Persiei și Gala Muzicilor Tradiționale 2017.

Acest masterclass este organizat de Asociația culturală „Nirmal Art” împreună cu Biserica Sion  din Vaasa.
Sponsor: http://www.tomyumthai.fi/
Pagina evenimentului
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Tataie, de ce sunt războaie în lume?

Aveam vreo patru sau cinci ani când am înțeles ce este un război. La televizor era plin de filme de propagandă, iar la radio de piese de teatru, multe cu acțiunea în timpul celui de al Doilea Război Mondial.   În anii comunismului, am crescut, ca mai toată lumea din generația mea, cu bunicii. Ca orice copil, mă mai strâmbam când mâncarea avea alt gust, când în loc de smântânică era iaurt, sau când mai aveam de trecut printr-un fel de mâncare până să ajung la prăjituri. Bunica zicea atunci, cu accentul ei de peste Prut: „Îți cei osândă!“, iar bunicul a izbucnit la un moment dat:  “Eu am văzut om mort de foame!“. Uneori, bunicul mai pomenea cuvântul „război“, el fiind veteran, iar la radio auzisem despre conflictul dintre Iran și Irak. Înțelegeam că este ceva cumplit, distructiv, că oamenii omoară oameni, dar nu vedeam rațiunea din spatele unor astfel de acțiuni. L-am întrebat: „Tataie, de ce sunt războaie în lume?” Și a răspuns: „Pentru că oamenii se ceartă. Mă cert eu cu t...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Cinci locuri de meditație la Paris

Am trecut cu toții prin câteva săptămâni tensionate, în care am funcționat mai mult pe pilot automat, fără să știm cum va arăta viitorul apropiat. Astăzi, mi-am amintit că viața mea arăta cândva altfel și avea o puternică influență franceză. V-am promis că vă voi purta alături de mine prin muzeele și galeriile de artă ale Parisului, iar acum vreau să îmi respect această promisiune. Când simțeam nevoia unei „cure de frumusețe,” locul meu preferat era Musée d’Orsay. Deși Luvrul este impresionant, copleșitor prin diversitatea colecțiilor sale – de la începuturile civilizației până la impresionism – am simțit că la final de zi rămân în minte doar câteva imagini clare - Mona Lisa, lucrările lui Giotto sau Botticelli, și desigur, celebra Venus din Milo – și dureri de picioare. Muzeul este imens. În momentul în care treci pe lângă el ai impresia că nu se mai termină. Sunt 16 km de galerii de artă. În ultima mea zi la Paris, am ținut neapărat să revizitez  Muzeul Cluny , dedicat artei medi...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Un artist român la Paris

M-am întors după cele trei luni petrecute în capitala Franței, probabil cel mai relevant oraș pentru cultura și evoluția societății europene din ultimele trei secole. Pe cât de multă lumină are, pe atât de multe umbre ascunde Parisul. Am pătruns într-o comunitate de artiști independenți, unde mi-am găsit cu greu locul, întrucât majoritatea erau din alte zone stilistice și se ocupau în special de artele vizuale, iar eu sunt un muzician clasic în plină carieră și care lucrează la cel mai înalt nivel în România. Însă s-au conturat câteva colaborări și în acele circumstanțe   Organizarea recitalurilor în Franța a fost o provocare din mai multe motive. Când ajungi într-un loc nou, pe care abia începi să-l cunoști și unde știi că va trebui să te ridici la un anumit nivel, presiunea e imensă. Multe nopți au fost nedormite din această cauză. Am mai avut și ghinionul să ajung în perioada de concedii, iar graficul meu conținea activități exact în acel timp! Am descoperit destul de târziu că ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe