Treceți la conținutul principal

Drumul spre Emmaus - expozitie la Creart


Creart organizeaza în ziua de 25 aprilie 2017 ora 17.00 în sediul său din strada Lahovari Nr. 7 vernisajul expoziției Drumul spre Emmaus¸proiect cultural dedicat Anului omagial al iconarilor și apărătorilor ortodoxiei în timpul comunismului. Expozitia ramane deschisa pana pe data de 7 mai 2017.

Expun artiștii:
GRIGORE POPESCU MUSCEL, MARIA POPESCU DRAGOMIR, VALERIU STOICA, DIANA ELENA BORUNDEL, ALEXANDRU MATEIAȘ, NICOLAE NESTOR, MIHAELA BĂDESCU, MELANIA FLORESCU, MARIA IACOB, TANIA DINCĂ, ADINA ROMANESCU, VILI ADRIAN VENECIUC
CURATOR: VALERIU STOICA

Programul vernisajului Drumul spre Emmaus
Proiectul va fi prezentat de poeta Paula Romanescu




Momente artistice:
-              Daniela Cârlea Șontică – moment poetic
-              Florentina Loredana Dalian – moment poetic
-              Soprana Cleopatra David – arii din Stabat Mater de Pergolesi și Rossini
-              Ioana Marin (solistă folclor) – Azi Hristos a înviat
                                                  - A dat mugurul la iarbă
Intrarea este liberă
Creart, promotor al tradițiilor valoroase ale culturii române a fost prezent întotdeauna în centrul evenimentelor lumii spirituale, purtătoare a luminii creștine. Sfântul Sinod al BOR a declarat 2017 Anul omagial al iconarilor și pictorilor bisericești și al apărătorilor ortodoxiei în perioada comunismului, iar programarea acestui proiect demonstrează  profunda legătură între proiectele culturale și biserică, menite să pună în valoare aspirațiile comune.

Tema propusă cuprinde subiecte ce angajează valorosul colectiv cunoscut prin acțiunile desfășurate de-a lungul anilor, porecum Candela de veghe, Porțile cerului, Vununa de spini, Câmpiile verticale, Darul magilor, etc și în prezent Drumul spre Emmaus, cu profunde semnificații în perioada de după Învierea Domnului, dar și portrete ale unor personalități precum Vasile Voiculescu, Arsenie Boca, Sadu Tudor, Valeriu Gafencu, și alți mărturisitori ai lui Hristos în temnițele comuniste. Icoanele, picturile tematice, poezia și muzica, toate armonizate întru susținerea acestui an de-a lungul unui traseu prestigios: Creart, Muzeul Național Peleș, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” , etc

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Tataie, de ce sunt războaie în lume?

Aveam vreo patru sau cinci ani când am înțeles ce este un război. La televizor era plin de filme de propagandă, iar la radio de piese de teatru, multe cu acțiunea în timpul celui de al Doilea Război Mondial.   În anii comunismului, am crescut, ca mai toată lumea din generația mea, cu bunicii. Ca orice copil, mă mai strâmbam când mâncarea avea alt gust, când în loc de smântânică era iaurt, sau când mai aveam de trecut printr-un fel de mâncare până să ajung la prăjituri. Bunica zicea atunci, cu accentul ei de peste Prut: „Îți cei osândă!“, iar bunicul a izbucnit la un moment dat:  “Eu am văzut om mort de foame!“. Uneori, bunicul mai pomenea cuvântul „război“, el fiind veteran, iar la radio auzisem despre conflictul dintre Iran și Irak. Înțelegeam că este ceva cumplit, distructiv, că oamenii omoară oameni, dar nu vedeam rațiunea din spatele unor astfel de acțiuni. L-am întrebat: „Tataie, de ce sunt războaie în lume?” Și a răspuns: „Pentru că oamenii se ceartă. Mă cert eu cu t...

Cinci locuri de meditație la Paris

Am trecut cu toții prin câteva săptămâni tensionate, în care am funcționat mai mult pe pilot automat, fără să știm cum va arăta viitorul apropiat. Astăzi, mi-am amintit că viața mea arăta cândva altfel și avea o puternică influență franceză. V-am promis că vă voi purta alături de mine prin muzeele și galeriile de artă ale Parisului, iar acum vreau să îmi respect această promisiune. Când simțeam nevoia unei „cure de frumusețe,” locul meu preferat era Musée d’Orsay. Deși Luvrul este impresionant, copleșitor prin diversitatea colecțiilor sale – de la începuturile civilizației până la impresionism – am simțit că la final de zi rămân în minte doar câteva imagini clare - Mona Lisa, lucrările lui Giotto sau Botticelli, și desigur, celebra Venus din Milo – și dureri de picioare. Muzeul este imens. În momentul în care treci pe lângă el ai impresia că nu se mai termină. Sunt 16 km de galerii de artă. În ultima mea zi la Paris, am ținut neapărat să revizitez  Muzeul Cluny , dedicat artei medi...

Un artist român la Paris

M-am întors după cele trei luni petrecute în capitala Franței, probabil cel mai relevant oraș pentru cultura și evoluția societății europene din ultimele trei secole. Pe cât de multă lumină are, pe atât de multe umbre ascunde Parisul. Am pătruns într-o comunitate de artiști independenți, unde mi-am găsit cu greu locul, întrucât majoritatea erau din alte zone stilistice și se ocupau în special de artele vizuale, iar eu sunt un muzician clasic în plină carieră și care lucrează la cel mai înalt nivel în România. Însă s-au conturat câteva colaborări și în acele circumstanțe   Organizarea recitalurilor în Franța a fost o provocare din mai multe motive. Când ajungi într-un loc nou, pe care abia începi să-l cunoști și unde știi că va trebui să te ridici la un anumit nivel, presiunea e imensă. Multe nopți au fost nedormite din această cauză. Am mai avut și ghinionul să ajung în perioada de concedii, iar graficul meu conținea activități exact în acel timp! Am descoperit destul de târziu că ...