Cleopatra David

Saramandji , ultima lucrare simfonică a compozitorului Cornel Ţăranu şi-a găsit pentru prima dată împlinirea sonoră în luna martie a anului 2009 în interpretarea Filarmonicii „Transilvania” din Cluj în cadrul Festivalului „Clujul Modern”. În zilele de 8 şi 9 decembrie, Orchestra Filarmonicii “George Enescu” sub conducerea dirijorului Christian Badea a realizat premiera bucureşteană a lucrării. Din materialele promoţionale am aflat că   Saramandji   înseamnă “a fi împreună”. Termenul nu apare, totuşi, în nici un dicţionar sanscrit. Pe coperta partiturii este o imagine a   Zeul Shiva în ipostaza de   Nataraja , rege al dansului Care este legătura dintre   Saramandji   şi Shri Shiva? Legătura dintre   Saramandji   şi Shiva este explicabilă prin faptul că Shiva este şi un zeu al dragostei ( Kamadeva   n.a.) şi, având în vedere că a fi împreună înseamnă „a fi împreună cu cineva” – de fapt lucrarea aceasta este dedicată soţiei mele –...

Două manifestări având în centru muzica din colecţia lui Dimitrie Cantemir au fost găzduite de instituţiile de concerte ale Bucureştiului la un interval de numai trei zile. Organizate de Institutul Cultural Român, spectacolele au încheiat două proiecte diferite: Când Bizanţul eram noi, realizat în parteneriat cu Asociaţia pentru Cultură şi Tradiţie „ Anton Pann ”, şi Stagiunea Camerală ICR la Ateneu , al cărei concert final a fost susţinut de Ansamblul Hespèrion XXI condus de Jordi Savall Aceeaşi muzică, abordări diferite În 4 decembrie la Sala Radio am asistat la un concert-sinteză, sau, mai degrabă, un concert–conferinţă, în care au fost alăturaţi muzicieni din toate ansamblurile care au evoluat în Bucureşti de-a lungul acestui an în concertele proiectului Când Bizanţul eram noi . Formaţia vocal-instrumentală de muzică veche „Anton Pann“ i-a avut astfel invitaţi şi integraţi pe Kyriakos Kalaitzidis şi Petros Papageorgiou (ansamblul En Chordais , Grecia), Kiya Tabassi...

Muzica clasică a spaţiilor extraeuropene este un domeniu fascinant şi total diferit de cel în care suntem educaţi. M-am apropiat iniţial de muzica indiană şi am descoperit o artă complexă şi elaborată, construită pe cu totul alte principii decât cele pe care le învăţăm în Conservator. Sunt două mari stiluri în muzica indiană: cel din Sud, denumit Karnatik, continuator al tradiţiei muzicale din Antichitate, şi cel din Nord, Hindustani, care a fost influenţat de muzica persană. Studiind chiar şi superficial teoria muzicii indiene, un lucru atrage atenţia: organizarea materialului muzical în 22 de microintervale, organizare folosită şi de muzica bizantină teoretizată de Anton Pann. Şi iată că se deschid noi porţi şi se nasc noi întrebări. Dacă la muzica indiană avem acces mai mult sau mai puţin datorită lui Ravi Shankar sau Amjad Ali Khan, ambii exponenţi ai stilului Hindustani, muzica clasică din alte locaţii asiatice este mult mai puţin cunoscută. Institutul Cultu...

Casa De Cultură 'Friedrich Schiller' (Str. Batistei, Nr. 15) împreună cu Asociaţia "Sahaja Yoga" va invita la recitalul sustinut de Sangit Chamber Ensemble sambata, 3 decembrie 2011 la ora 18.00 In program, lucrari de G. Fr. Händel şi W. A. Mozart. Intrarea liberă. http://blog.sahajayoga.ro/2011/11/recital-sangit-chamber-ensemble-la-casa.html

Articol realizat în colaborare cu Anne-Marie Ene, specialist în muzică clasică indiană, stilul Hindustani Vânători de experienţe inedite, iubitori de exotic, cunoscători ai tradiţiei muzicale indiene sau doar curioşi, cu toţii am renunţat în seara zilei de 18 septembrie la concertul susţinut de Royal Liverpool Philharmonic Orchestra la Sala Palatului, pentru a asculta la Sala Radio recitalul de sarod al lui Amjad Ali Khan şi al fiilor săi Amaan şi Ayaan Ali Khan, desfăşurat în cadrul seriei World Music a Festivalului „George Enescu”. Ar fi impropriu dacă aş afirma că cei trei interpreţi au fost acompaniaţi la tabla (instrument de percuţie acordabil specific pentru muzica din Nordul Indiei) de Vineet Vyas şi Satyajit Talwalkar (nu înţeleg de ce au fost omişi din orice material promoţional), deoarece execuţia ritmurilor indiene denumite talas reprezintă o artă în sine. Cunoscut încă din Antichitate, sarodul este, alături de sitar, unul din cele mai îndrăgite instrumente c...

Şi iată că minunea a avut loc! În momentul în care îmi puneam întrebarea dacă Turangalîla va mai fi vreodată cântată la Bucureşti, Festivalul Enescu mi-a făcut bucuria de a aduce simfonia lui Olivier Messiaen pe scena Sălii Palatului. Concertul a avut loc în seara zilei de 15 septembrie, iar dificila sarcină de a pune în scenă această lucrare i-a revenit Orchestrei Naţionale Radio sub conducerea tânărului James Gaffigan, având invitaţi pe Peter Donohoe la pian şi pe Cynthia Millar la unde Martenot. Din program a mai făcut parte La cathédrale engloutie de Claude Debus...

Cei ce urmăresc un spectacol de operă rareori se întreabă cum este scrisă muzica. Interesant este ce se întâmplă pe scenă. Publicul vrea sa audă în primul rând voci frumoase (de fapt, cam la asta se reduce un spectacol în România, uneori nici atât), iar dacă se poate ca primadona sa nu fie supraponderală, este de-a dreptul minunat. Desigur, scenografia şi regia sunt extrem de importante, altfel, ce rost mai are să se monteze un spectacol de operă, când este mult mai ieftin şi mai rapid să se cânte în concert. Operele moderne şi contemporane au alte cerinţe şi alt public. Nu sunt rentabile pentru teatrele mari, nu pot fi programate de mai multe ori în stagiune pentru că s-ar cânta cu sala goală. Având statutul de proiect, se bucură însă de apreciere, public tânăr şi cel puţin curios. Atât Ultimele zile, ultimele ore a lui Anatol Vieru, cât şi Orestia II de Aurel Stroe au avut un succes imens. Festivalul SIMN 2011 a lansat câteva lucrări scenice. Homo Videns compusă de Liv...

Iniţiativa privat ă se manifestă din ce în ce mai mult în spaţiul cultural românesc, aducând fie completări ale programelor guvernamentale, fie proiecte noi, dar absolut necesare. În perioada 4-9 mai 2011, am asistat la un binevenit eveniment educaţional şi artistic, concretizat în prima ediţie a Centrului de Excelenţă în Operă , organizat de fundaţia ELITE ART Club UNESCO ( Jeunesses Musicales Romania) în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu”. Programul a fost alcătuit din cursuri de măiestrie susţinute de mezzosoprana Viorica Cortez (canto), regizorul american Vincenzo Liotta (actorie operă) şi tenorul Marius Budoiu (sesiune de pregătire) încheiate de concertul în care absolvenţii au evoluat împreună cu Bucharest Symphonic Orchestra dirijată de Iurie Florea. Trei maeştri internaţionali au împărtăşit secretele profesiei şi experienţa lor cu tinerii artişti înscrişi la masterclass. Viorica Cortez, mezzosoprana româncă având o carieră internaţională desfăşurată deopotrivă ...