Treceți la conținutul principal

Bucuria dansului

Acum un an, o nouă entitate artistică a luat naştere din munca, gândirea comună şi aspiraţiile artistice a doi dintre membrii Formaţiilor Muzicale Radio. Doi pianişti aflaţi la vârsta maturităţii - Carmen Daniela Săndulescu şi Dan Stoenescu – au reuşit să pună în slujba muzicii experienţa acumulată de-a lungul anilor, realizând un proiect artistic complex ce poartă numele de „Bucuria dansului”, din care marţi, 27 mai 2008, în studioul de concerte „Alfred Alessandrescu" al Societăţii Române de Radiodifuziune am avut oportunitatea şi plăcerea de a viziona şi asculta al doilea episod.
Carmen Daniela Săndulescu este pianistul corepetitor al Corului Academic Radio, activitatea sa de zi cu zi constituind suportul de neînlocuit al asimilării repertoriului de către formaţia amintită, în timp ce Dan Stoenescu este artist liric (tenor) în cadrul aceluaişi cor. Prezentarea recitalului a fost realizată de Sorina Goia.
Dacă în 2007 recitalul constituit din 2 părţi (partea I pentru pian la 4 mâini şi cea de a doua pentru 2 piane) a acoperit creaţia muzicală „de dans” (suite de balet, dansuri orchestrale) de pe mapamond, cel din acest an a purtat subtitlul ProEuropa. Prima parte a recitalului a avut în alcătuire piese pentru pian la patru mâini sau două piane, având fie caracter dansant fie de inspiraţie folclorică, grupate în patru secţiuni: Prolog, Omagii, Divertisment şi Epilog folcloric, în care Johannes Brahms, Antonín Dvořák, Darius Milhaud, Camille Saint-Saëns, Manuel de Falla, Béla Bartók şi Grigoraş Dinicu au fost interpretaţi cu pasiune, fără ca apropierea de dans să creeze în acest recital o atmosferă „de salon”. Am avut ocazia să vedem şi calităţile de aranjor ale lui Dan Stoenescu, el semnând o parte din transcripţiile pentru două piane prezente în program.
Cea de a doua parte a fost dedicată în exclusivitate variantei pentru două piane a baletului „Sacre du Printemps” de Igor Stravinsky. Spectacolul a fost total, alături de muzica interpretată de cei doi artişti fiind implicate sugestii coregrafice şi regia de lumini; chiar şi costumaţia celor doi a fost sugestivă, Carmen Săndulescu reprezentând victima sacrificiului, iar Dan Stoenescu simbolizând focul. Astfel, cele două piane au fost înconjurate de lumânări aprinse, iar unele tablouri începeau şi se terminau în întuneric.Alcătuirea programului a respectat nu numai cerinţe stilistice, dar şi de ordin psihologic, fiind conceput astfel încât atenţia să fie „în priză”, iar aşteptările permanent depăşite, publicul aflându-se astfel într-un crescendo emoţional. Mai mult, momentul muzical din această seară de mai a fost bine ancorat spiritual, sugestia tilului fiind pe deplin experimentată de muzicieni şi de public: starea de bucurie este una mult interiorizată, trecând de emoţie, plăcere, fericire.Dincolo de spectacol care nu avea cum să lase pe cineva rece, realizarea tehnică a fost una ireproşabilă, sunetul generos suplinind amploarea orchestrei şi, mai presus de toate gândirea muzicală unitară au asigurat succesul acestui recital care s-a desfăşurat cu sala plină. Deasemenea, o comunicare cum rar se poate vedea pe o scenă de concert bucureşteană a fost unul dintre ingredientele acestei complexe reţete de reuşită.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Eveniment muzical şi editorial: lansarea partiturii „Pomenire. Un Recviem Românesc” de Ştefan Niculescu

A XVII-a ediţie a Săptămânii Muzicii Contemporane a constituit prilejul lansării partiturii „Pomenire. Un recviem românesc” aparţinând compozitorului şi academicianului Ştefan Niculescu în foyerul sălii de concerte a Societăţii Române de Radiodifuziune, eveniment urmat de audiţia lucrării în interpretarea Orchestrei Naţionale Radio, a Corului Academic Radio (condus de Dan Mihai Goia) şi a basului Pompei Hărăşteanu sub bagheta tânărului dirijor Tiberiu Soare. Realizată în condiţii grafice deosebite într-o veritabilă ediţie de lux, lucrarea a fost întâmpinată cu entuziasm de colegii de breaslă ai autorului, aceştia salutând iniţiativa Editurii Academiei Române pentru care tipărirea partiturii reprezintă o premieră. La lansare au luat cuvântul autorul, compozitorii Liviu Dănceanu, Dan Dediu, muzicologii Despina Petecel Theodoru şi Laura Manolache precum şi dirijorii Horia Andreescu, Tiberiu Soare şi Dan Mihai Goia, aceştia fiind implicaţi direct în realizarea actului artistic. Compozito

La Serva Padrona joacă în deplasare la Craiova

Sâmbătă, 14 octombrie, la ora 19.00 spectacolul independent de operă La Serva Padrona se va juca pe scena Cercului Militar din Craiova în cadrul Festivalului Internațional Elena Teodorini organizat de Opera Română Craiova.   Nu am apucat în nici o postare din social media să mulțumesc acestei instituții pentru invitație și pentru întreg sprijinul pe care ni-l oferă pentru ca spectacolul să se desfășoare cu succes, dar o fac acum. Între timp, am acordat un interviu telefonic domnului Florin Firu pentru Radio România Acrualități, așa cum a făcut și regizorul spectacolului, Alexandru Pătrașcu aici . Deci jucăm în deplasare, iar scorul interviurilor este 1:1  Mai sunt încă bilete și se pot achiziționa online aici:  https://iticket.ro/event/ticket/la-serva-padrona Transcriu în următoarele rânduri gândurile împărtășite cu ascultătorii Radio România Actualități Radio România Actualități:  Festivalul internațional “Elena Teodorini”, organizat de Opera Română Craiova, propune sâmbăta viitoare,

Serghei Rahmaninov: Vecerniile Op. 37

Creaţia religioasă a lui Serghei Rahmaninov cuprinde Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Op. 31 şi Vecerniile Op. 37, mărturii ale legăturii spirituale a compozitorului cu tradiţia ortodoxă rusă. Vecerniile sunt scrise în contextul obligaţiilor profesionale pe care Rahmaninov le avea în calitate de inspector  de muzică la Liceul nobiliar pentru fete din Moscova, poziţie în care trebuia să organizeze de evenimente muzicale pentru susţinerea materială a armatei ruse. Lucrarea fructifică cercetările realizate de compozitor sub îndrumarea lui Stepan Smolensky (căruia i-a şi dedicat acest opus), a manuscriselor de muzica religioasă rusească din secolele al X-lea, al XI-lea. Aceste cercetări se înscriu într-un curent de explorare a muzicii sacre ruse iniţiat de Ceaikovski. Vecerniile (de fapt muzica pentru Vecernie şi Utrenie ) au fost compuse în 1915 şi definitivate în doar două săptămâni, primind recunoaşterea criticilor şi a publicului şi, spre deosebire de Liturghie, acceptate