Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări cu eticheta introspectie

Alunecarea este invizibilă

Cum știi că ai coborât? Nu știi. Regresul și depresia vin printr-un proces lent, aproape insesizabil, așa că nu îți dai seama că nu mai ești acolo unde erai acum trei luni – când emanai bucurie, când entuziasmul marca începutul de zi și când erai o sursă de pace și inspirație pentru alții. În fiecare zi, standardul devine altul, tot mai scăzut. Adaptarea este treptată: corpul și mintea se obișnuiesc cu o realitate nouă, chiar dacă aceasta înseamnă un nivel mai redus de energie, de motivație sau de productivitate. Așa cum cineva se poate obișnui cu o durere cronică până la punctul în care o consideră „normală”, la fel ne putem obișnui cu oboseala, cu gândurile negative sau cu lipsa de sens. Ajungi să stai ore întregi în fața calculatorului, rătăcit printre taskuri. Nu mai ai prieteni, nu mai ai conexiuni autentice, stai pierdut în gândurile tale, ascultând eventual un podcast în speranța că va face munca de recuperare în locul tău. Sunt sigură că toți am trecut prin astfel de momente. ...

Glorificarea mediocrității: iluzia care ne ține pe loc

  De câțiva ani încoace, asist tot mai des la o tendință ciudată: glorificarea unor trăsături negative, pe motiv că „așa suntem noi” sau că "nu ne trebuie nouă ce fac intelectualii ăia”. Superficialitatea, mediocritatea, amatorismul, compromisul și kitschul nu mai sunt privite ca derapaje, ci ca fiind acceptabile, chiar demne de promovat. Materialismul, în toată forța lui, își face loc prin aceste manifestări. Când forma contează mai mult decât fondul, când se premiază aparențele și nu esența, e clar că ceva e pe cale să se piardă. Să fim sinceri: chiar dacă un lucru este bine făcut din punct de vedere tehnic, științific sau artistic, nu poți fi mereu sigur de acceptare, succes sau de recunoașterea valorii. Dar dacă este făcut greșit sau cu jumătate de măsură, ai garanția eșecului. De unde vine această confuzie? Am ajuns să ne obișnuim cu puțin și cu prost. Am fost educați, direct sau indirect, într-o cultură a supraviețuirii, nu a calității. Am fost imbecilizați de stalinism...