Treceți la conținutul principal

Ce înseamnă să fii "wagnerian"?

"Pe Wagner nu ai cum să-l serveşti. Wagner ne ajută pe noi!"
  
În 12 septembrie a avut loc conferinţa de presă care a anunţat pe lângă datele şi detaliile celor două spectacole Parsifal de la Ateneu din 7 şi 8 octombrie, dar şi noutăţi: înfiinţarea Societăţii Wagner România, care îl are ca Preşedinte de onoare pe Excelenţa Sa Domnul Werner Hans Lauk, Ambasador al Germaniei la Bucureşti, organizarea unui masterclass gratuit oferit de soliştii invitaţi pentru cântăreţii români interesaţi de stilul wagnerian,  precum şi accesul tinerilor la repetiţia generală. 



Maestrul Christian Badea:

Societatea Wagner care a existat la sfarşitul secolului al XIX-lea,  înfiinţată de Eduard Wachmann şi care era una din primele societăţi Wagner din lume, Wagner fiind atunci foarte foarte popular în România şi fiind vorba nu doar de muzicieni, ci de publicul larg. Aceasta tradiţie începuta foarte bine nu a continuat şi încercarea mea este una de a reînvia această tradiţie. Întotdeauna încerc sa le explic de ce acest proiect are o strategie pe termen lung şi ce poate sa aducă în viata culturală, în viaţa oamenilor din Romania. Este un adevărat parteneriat. Sponsorii l-au înţeles, au ajutat.

Societatea este o încercare de a reînvia tradiţia pe care noi am avut-o în România la sfârşitul Secolului 19. Nu este doar o societate Wagner în România. Există peste tot în lume. Eu sunt pasionat de Wagner şi aş vrea ca să fie si alţii pasionaţi de Wagner. Se poate că sunt destul de mulţi wagnerieni aici., în România Le dăm o ocazie să se întâlnească, le dăm o ocazie ca să fie fericiţi şi să ne ajute şi ne vor ajuta! Pot sa spun un lucru: de câte ori am vorbit cu oameni care sunt cât de cât  afiliaţi  muzical, nu neapărat melomani, când le-am spus de Wagner, de Societatea Wagner, m-au rugat să-i las sa ne ajute. Există un fel de camaraderie între wagnerieni. Deci wagnerienii sunt o familie internaţională. În momentul în care noi vom face evenimente de marcă, sperăm mai multe şi mai mari, şi vom avea cântăreţii, că asta este cel mai important, cei pe care wagnerienii îi cunosc că sunt cei mai buni şi o vom face într-un fel în care oamenii vor vorbi între ei (oamenii ei vorbesc între ei instantaneu), vor răspunde de îndată, vom avea un public extraordinar, internaţional şi vor fi internaţionale evenimentele noastre. Vom avea un public pătimaş. 

Pe Wagner nu ai cum să-l serveşti. Wagner ne ajută pe noi!  

ORCHESTRA ŞI CORUL FILARMONICII “GEORGE ENESCU”

Dirijor – CHRISTIAN BADEA

Solişti
STEFAN VINKE – Parsifal
ERIC HALFVARSON – Gurnemanz
PETRA LANG – Kundry
BELA PERENCZ – Amfortas
MARIUS BOLOS – Titurel
IONUT POPESCU – Primul Cavaler
IUSTINIAN ZETEA – Al doilea Cavaler
IULIA ARTAMANOV – Primul Scutier
SIDONIA NICA – Al doilea Scutier
LIVIU INDRICAU – Al treilea Scutier
ADRIAN DUMITRU  - Al patrulea Scutier
SIDONIA NICA – O voce din cer
Dirijorul Corului – ION IOSIF PRUNNER
Corul de copii Radio – dirijorul corului – VOICU POPESCU
Elevi și eleve de la Liceul de coregrafie „Floria Capsali” şi de la Şcoala „ArtMusic”
Concept regizoral şi realizare scenică: CHRISTIAN BADEA

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Eveniment muzical şi editorial: lansarea partiturii „Pomenire. Un Recviem Românesc” de Ştefan Niculescu

A XVII-a ediţie a Săptămânii Muzicii Contemporane a constituit prilejul lansării partiturii „Pomenire. Un recviem românesc” aparţinând compozitorului şi academicianului Ştefan Niculescu în foyerul sălii de concerte a Societăţii Române de Radiodifuziune, eveniment urmat de audiţia lucrării în interpretarea Orchestrei Naţionale Radio, a Corului Academic Radio (condus de Dan Mihai Goia) şi a basului Pompei Hărăşteanu sub bagheta tânărului dirijor Tiberiu Soare. Realizată în condiţii grafice deosebite într-o veritabilă ediţie de lux, lucrarea a fost întâmpinată cu entuziasm de colegii de breaslă ai autorului, aceştia salutând iniţiativa Editurii Academiei Române pentru care tipărirea partiturii reprezintă o premieră. La lansare au luat cuvântul autorul, compozitorii Liviu Dănceanu, Dan Dediu, muzicologii Despina Petecel Theodoru şi Laura Manolache precum şi dirijorii Horia Andreescu, Tiberiu Soare şi Dan Mihai Goia, aceştia fiind implicaţi direct în realizarea actului artistic. Compozito

La Serva Padrona joacă în deplasare la Craiova

Sâmbătă, 14 octombrie, la ora 19.00 spectacolul independent de operă La Serva Padrona se va juca pe scena Cercului Militar din Craiova în cadrul Festivalului Internațional Elena Teodorini organizat de Opera Română Craiova.   Nu am apucat în nici o postare din social media să mulțumesc acestei instituții pentru invitație și pentru întreg sprijinul pe care ni-l oferă pentru ca spectacolul să se desfășoare cu succes, dar o fac acum. Între timp, am acordat un interviu telefonic domnului Florin Firu pentru Radio România Acrualități, așa cum a făcut și regizorul spectacolului, Alexandru Pătrașcu aici . Deci jucăm în deplasare, iar scorul interviurilor este 1:1  Mai sunt încă bilete și se pot achiziționa online aici:  https://iticket.ro/event/ticket/la-serva-padrona Transcriu în următoarele rânduri gândurile împărtășite cu ascultătorii Radio România Actualități Radio România Actualități:  Festivalul internațional “Elena Teodorini”, organizat de Opera Română Craiova, propune sâmbăta viitoare,

Serghei Rahmaninov: Vecerniile Op. 37

Creaţia religioasă a lui Serghei Rahmaninov cuprinde Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Op. 31 şi Vecerniile Op. 37, mărturii ale legăturii spirituale a compozitorului cu tradiţia ortodoxă rusă. Vecerniile sunt scrise în contextul obligaţiilor profesionale pe care Rahmaninov le avea în calitate de inspector  de muzică la Liceul nobiliar pentru fete din Moscova, poziţie în care trebuia să organizeze de evenimente muzicale pentru susţinerea materială a armatei ruse. Lucrarea fructifică cercetările realizate de compozitor sub îndrumarea lui Stepan Smolensky (căruia i-a şi dedicat acest opus), a manuscriselor de muzica religioasă rusească din secolele al X-lea, al XI-lea. Aceste cercetări se înscriu într-un curent de explorare a muzicii sacre ruse iniţiat de Ceaikovski. Vecerniile (de fapt muzica pentru Vecernie şi Utrenie ) au fost compuse în 1915 şi definitivate în doar două săptămâni, primind recunoaşterea criticilor şi a publicului şi, spre deosebire de Liturghie, acceptate