Treceți la conținutul principal

Proiectul Wagner - mai mult decât un spectacol

Pentru public



În 7 şi 8 octombrie va fi prezentat la Ateneul Român actul I al operei Parsifal de Richard Wagner în interpretarea celor mai buni solişti din întreaga lume, a Orchestrei si Corului Filarmonicii „George Enescu” şi a celui mai important dirijor român de operă, Christian Badea.


În 12 septembrie a avut loc conferinţa de presă care a anunţat pe lângă datele şi detaliile evenimentului, şi noutăţi: înfiinţarea Societăţii Wagner România, organizarea unui masterclass gratuit oferit de soliştii invitaţi pentru cântăreţii români interesaţi de stilul wagnerian,  precum şi accesul tinerilor la repetiţia generală. 

Christian Badea:

De ce fac pe bucaţele? Foarte interesant. în 1932 – 1933, George Georgescu a dirijat Parsifal la Teatrul Naţional, întreaga operă. În cronica de atunci a fost un comentariu care a spus ca e foarte frumos, foarte bine, dar e prea mult pentru public şi poate că ar fi mai bine sa se facă un act la fiecare spectacol şi să se facă în concert la început, ca publicul sa fie educat. Eu nu ştiam asta. Am descoperit acum câteva săptămâni.

Ideea mea asta a fost să încep pe acte, ca publicul , muzicienii, toata lumea, încetul cu încetul să se obişnuiască. Totuşi, în Parsifal sunt 6 ore de spectacol. Actul 1 durează aproape 2 ore, după aceea urmează o pauza mare. La Beyreuth se merge la restaurant şi se mănâncă. După aceea urmează actul 2 care durează o oră şi 10 minute, o altă pauză mai mică şi apoi actul 3 care durează o oră şi 20 de minute. Începe la 5 după amiaza şi se termină la 11 seara.

S-a mai făcut Parsifal integral la Festivalul Enescu, cu nişte diferenţe enorme. În primul rând, au venit o orchestră germană foarte bună, solişti foarte buni. totul era foarte bine, dar s-a făcut cu luminile deschise, fără nici un fel de atmosferă şi cu toate cele 6 ore în şir. A plecat lumea în masă. N-au mai rămas decât 200 de persoane la sfârşit. De la concertul nostru de anul trecut n-a plecat nimeni. 

Wagner şi universul copilăriei


Elevii şi studenţii vor putea urmări miercuri, 5 octombrie la ora 19.00, la Ateneul Român, repetiţia generală pentru evenimentul cultural al anului: actul I din opera Parsifal de Richard Wagner. 

Christian Badea:

Toţi tinerii cunosc deja aceste mituri dar le cunosc într-un mod mai actualizat şi cu muzică mult mai proastă. În  momentul când tinerii vor sta în sală şi vor auzi muzica celui care creat această lume şi abia pe urmă  a venit dl John Williams, care e foarte bun compozitor de muzică de film, şi s-a inspirat, dar nu are cum să se compare cu Wagner sau cu Richard Strauss, pentru că a luat şi de la Strauss, în acel moment tinerii vor fi copleşiţi! Fiindcă ceea ce este foarte important este următorul lucru:  ceea ce face efectul nu sunt costumele, nu sunt decorurile, este muzica. Muzica şi vocea umană.

Masterclass gratuit pentru cântăreţii români 





Christian Badea:
Vom prezenta pentru cântăreţii români care sunt interesaţi de stilul wagnerian un masterclass susţinut de cântareţii străini. Şi acesta va fi gratuit în 6 octombrie, singura zi liberă şi unul dintre solişti, care este foarte aproape, este Eric Halfvarson care a binevoit sa ne dea o declaraţie video.
Eric l-a acceptat in vacanţa pe Marius Boloş să lucreze cu el. Marius este solist la ONB.





Marius Boloş:
Cel mai important lucru, după ce am lucrat cu Maestrul Halfvarson în detaliu, atât probleme de tehnică vocală cât şi de abordare a rolului, l-am întrebat: Maestre, aşa lucraţi pentru fiecare rol? Răspunsul a fost „da”. Înseamnă că eu trebuie să reiau la studiat toate rolurile mele.  

ORCHESTRA ŞI CORUL FILARMONICII “GEORGE ENESCU”

Dirijor – CHRISTIAN BADEA

Solişti
STEFAN VINKE – Parsifal
ERIC HALFVARSON – Gurnemanz
PETRA LANG – Kundry
BELA PERENCZ – Amfortas
MARIUS BOLOS – Titurel
IONUT POPESCU – Primul Cavaler
IUSTINIAN ZETEA – Al doilea Cavaler
IULIA ARTAMANOV – Primul Scutier
SIDONIA NICA – Al doilea Scutier
LIVIU INDRICAU – Al treilea Scutier
ADRIAN DUMITRU  - Al patrulea Scutier
SIDONIA NICA – O voce din cer
Dirijorul Corului – ION IOSIF PRUNNER
Corul de copii Radio – dirijorul corului – VOICU POPESCU
Elevi și eleve de la Liceul de coregrafie „Floria Capsali” şi de la Şcoala „ArtMusic”
Concept regizoral şi realizare scenică: CHRISTIAN BADEA

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Când liniștea are subtitrare

Nu am putut funcționa niciodată în zgomot. Nu cel sonor — ci acel zgomot mental, difuz, apăsător, care vine dintr-o informare haotică, dintr-un flux de opinii mai tare decât realitatea însăși. Pentru mine, „normalitatea” nu a însemnat niciodată jurnalul de la ora 19. Obiceiul de a urmări știri sau talk-show-uri apare doar în prag de alegeri, în vreme de criză sau revoltă — Colectiv, Ordonanța 13, războiul din Ucraina. Diminețile mele încep, de ani buni, cu jurnale în franceză sau reportaje în germană. Nu e un simplu capriciu cultural, ci o necesitate profesională, iar conectarea la spațiul european — și mai ales francofon, în ultimii ani — e parte din munca mea și din identitatea mea de artist. Uneori încerc să gândesc în franceză, alteori în germană — în funcție de perioada de studiu sau de contextul în care lucrez. Dar mereu este vorba despre un alt nivel de înțelegere: mai adânc,  lucid, ancorat în sens. Serile se încheiau cu teatru radiofonic — un obicei de a adormi în compania...

Despre tăcere, adevăr și moralitate: ce fel de comunitate vrem?

 România este, poate mai mult decât alte locuri, o țară în care tăcerea a fost ridicată la rang de virtute, iar exprimarea adevărului a ajuns să fie tratată ca un act de agresiune. Moralitatea, stima de sine, echilibrul între inimă și rațiune — toate par astăzi sub asediu, în special în comunitățile care ar trebui să funcționeze pe baza unor valori clare și sănătoase. În decursul a peste trei decenii de activism, atât în România cât și în afara granițelor, am observat cum oameni bine intenționați au fost marginalizați pentru că au ales să spună adevărul. Cei care au avut curajul să semnaleze derapaje morale sau abuzuri au fost adesea etichetați drept “conflictuali” sau “negativi”. În realitate, au fost agresați de către cei care se simțeau vizați. Imoralitatea a fost tolerată. Au fost relații în interiorul comunităților — unele asumate, altele nu — dar judecata a fost aplicată selectiv: cei lipsiți de influență au fost excluși, în timp ce cei „bine conectați” au fost iertați și c...

Handbook for Adult Life

Chapter Three: I Am So Worried Or, How to Successfully Spiral Without Actually Helping Anyone Let’s talk about a classic adult maneuver: the Grand Performance of Worry. You know the one. Something bad happens—someone’s in trouble, someone needs help—and instead of jumping into action, you offer... worry . Big, loud, beautifully hand-wringing worry. Oscar-worthy concern. Bravo. But here’s the kicker: what exactly are you doing with all that worry? Does it stop the bleeding? Pay the bills? Solve the crisis? Nope. It just kind of floats there, useless and dramatic, like a scented candle in a house fire. Of course, we all feel worried sometimes. That’s human. But let’s be honest: some of us are out here treating worry like it’s a job title. “Yeah, I was really busy today—had a full schedule of catastrophizing from 10 to 4.” And deep down, what’s the goal here? Is it support—or is it the social media soft launch of your empathy brand? You post: “Ugh, I’m just SO heartbroken right now ...