Protestul din 9 mai 2015: impotriva despaduririlor abuzive/ 9th of May 2015, Protest Against Abusive Forest Cutting in Romania

Astăzi, 9 mai 2015, au avut loc proteste în multe orase din țara și din străinătate, acolo unde sunt comunități de români, împotriva defrișărilor mai mult sau mai putin acoperite de legislatia româneasca, dar mai ales de corupția autorităților, realizate de firmele austriece.

S-a manifestat și pentru susținerea Institutului "Cantacuzino".

Printre vedete, au fost Oana Pellea, Irina Iordachescu si Marcel Iureș. Președintele țării ne-a susținut.... din cuvinte, de pe Facebook. Protestele vor continua până când noul Cod Silvic va interzice defrișările și va reglementa modul în care pot fi tăiați copacii, astfel încât dezastrele care au avut loc până în prezent să nu se mai repete.

Traseul în București a fost: Herăstrău - Guvern - Cotroceni - Parlament

Today, on the 9th of May 2015, Romanians wither in their own country or abroad protested against land clearance, which is more or less supported either by the Romanian legislation, either by the corrupted authorities, in the benefit of Austrian businessmen.

We also supported the "Cantacuzino" Medical Research Institute.

Between the stars, we could see actrice Oana Pellea, actor Marcel Iureș or soprano Irina Iordachescu, who also performed the National Anthem in front of the Government building.

The President supported us...by words...on Facebook.

The protests will go on until the legislation will forbid and condemn the disaster that took place in the last 25 years.

The route in Bucharest was: Herastrau Park - Government - President office- Parliament

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Când liniștea are subtitrare

Nu am putut funcționa niciodată în zgomot. Nu cel sonor — ci acel zgomot mental, difuz, apăsător, care vine dintr-o informare haotică, dintr-un flux de opinii mai tare decât realitatea însăși. Pentru mine, „normalitatea” nu a însemnat niciodată jurnalul de la ora 19. Obiceiul de a urmări știri sau talk-show-uri apare doar în prag de alegeri, în vreme de criză sau revoltă — Colectiv, Ordonanța 13, războiul din Ucraina. Diminețile mele încep, de ani buni, cu jurnale în franceză sau reportaje în germană. Nu e un simplu capriciu cultural, ci o necesitate profesională, iar conectarea la spațiul european — și mai ales francofon, în ultimii ani — e parte din munca mea și din identitatea mea de artist. Uneori încerc să gândesc în franceză, alteori în germană — în funcție de perioada de studiu sau de contextul în care lucrez. Dar mereu este vorba despre un alt nivel de înțelegere: mai adânc, lucid, ancorat în sens. Serile se încheiau cu teatru radiofonic — un obicei de a adormi în compania...

Citiți mai multe

Despre tăcere, adevăr și moralitate: ce fel de comunitate vrem?

România este, poate mai mult decât alte locuri, o țară în care tăcerea a fost ridicată la rang de virtute, iar exprimarea adevărului a ajuns să fie tratată ca un act de agresiune. Moralitatea, stima de sine, echilibrul între inimă și rațiune — toate par astăzi sub asediu, în special în comunitățile care ar trebui să funcționeze pe baza unor valori clare și sănătoase. În decursul a peste trei decenii de activism, atât în România cât și în afara granițelor, am observat cum oameni bine intenționați au fost marginalizați pentru că au ales să spună adevărul. Cei care au avut curajul să semnaleze derapaje morale sau abuzuri au fost adesea etichetați drept “conflictuali” sau “negativi”. În realitate, au fost agresați de către cei care se simțeau vizați. Imoralitatea a fost tolerată. Au fost relații în interiorul comunităților — unele asumate, altele nu — dar judecata a fost aplicată selectiv: cei lipsiți de influență au fost excluși, în timp ce cei „bine conectați” au fost iertați și c...

Citiți mai multe

Handbook for Adult Life

Chapter Three: I Am So Worried Or, How to Successfully Spiral Without Actually Helping Anyone Let’s talk about a classic adult maneuver: the Grand Performance of Worry. You know the one. Something bad happens—someone’s in trouble, someone needs help—and instead of jumping into action, you offer... worry . Big, loud, beautifully hand-wringing worry. Oscar-worthy concern. Bravo. But here’s the kicker: what exactly are you doing with all that worry? Does it stop the bleeding? Pay the bills? Solve the crisis? Nope. It just kind of floats there, useless and dramatic, like a scented candle in a house fire. Of course, we all feel worried sometimes. That’s human. But let’s be honest: some of us are out here treating worry like it’s a job title. “Yeah, I was really busy today—had a full schedule of catastrophizing from 10 to 4.” And deep down, what’s the goal here? Is it support—or is it the social media soft launch of your empathy brand? You post: “Ugh, I’m just SO heartbroken right now ...

Citiți mai multe

Cleopatra David

Faceți căutări pe acest blog