Treceți la conținutul principal

BLOSSOM TIME - TIMPUL ÎNFLORIRII. Un eveniment dedicat Centenarului Shri Mataji Nirmala Devi

Vineri, 31 martie 2023, ora 18.00, Muzeul Municipiului București va găzdui evenimentul Blossom Time - Timpul Înfloririi, dedicat Centenarului Shri Mataji Nirmala Devi. Pornind de la imnurile dedicate Divinității reflectate în natură compuse de Händel și de la evocarea inocenței copilăriei din muzica lui Enescu, programul propune o călătorie interioară, dincolo de gânduri și emoții. Evenimentul va avea loc la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu, nr. 2).

Interpretează:

Natalia Pancec - vioară

Cleopatra David - soprană

Ieronim Buga - continuo

Iulia Olteanu – violoncel

 

În program:

George Enescu - Lăutarul din suita Impresii din copilărie op. 28

Georg Friederich Händel - Nouă arii germane HWV 202-210

Evocare Shri Mataji Nirmala Devi și meditație

INTRAREA ESTE LIBERĂ!

„În aceste vremuri de răspântie, avem o destinație comună și o stare care ne unește, oameni și comunități, care ne face să fim cu adevărat universali, starea în care ne întoarcem la rădăcini și devenim cu toții flori ale aceluiași copac, Copacul Spiritualității.”, declară Viorel Untaru, managerul proiectului, în invitația lansată publicului bucureștean.

Shri Mataji Nirmala Devi, de la nașterea căreia se aniversează 100 de ani, a trăit o viață dedicată transformării vieților oamenilor prin descoperirea și dezvoltarea propriei lor naturi spirituale. În anii '70, ea a dezvoltat tehnica Sahaja Yoga, care implică activarea energiei Kundalini, prin care oamenii pot ajunge la o stare de echilibru și pot dezvolta calitățile intelectuale și creative. Shri Mataji a călătorit în întreaga lume timp de peste 40 de ani, ținând discursuri și seminarii și oferind învățături practice pentru mii de oameni. De-a lungul activității sale, Shri Mataji a primit Medalia Păcii a Naţiunilor Unite, Premiul Pleiade 1996 (Italia) sau Medalia de aur decernată de Secretariatul Ecoforum

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Când liniștea are subtitrare

Nu am putut funcționa niciodată în zgomot. Nu cel sonor — ci acel zgomot mental, difuz, apăsător, care vine dintr-o informare haotică, dintr-un flux de opinii mai tare decât realitatea însăși. Pentru mine, „normalitatea” nu a însemnat niciodată jurnalul de la ora 19. Obiceiul de a urmări știri sau talk-show-uri apare doar în prag de alegeri, în vreme de criză sau revoltă — Colectiv, Ordonanța 13, războiul din Ucraina. Diminețile mele încep, de ani buni, cu jurnale în franceză sau reportaje în germană. Nu e un simplu capriciu cultural, ci o necesitate profesională, iar conectarea la spațiul european — și mai ales francofon, în ultimii ani — e parte din munca mea și din identitatea mea de artist. Uneori încerc să gândesc în franceză, alteori în germană — în funcție de perioada de studiu sau de contextul în care lucrez. Dar mereu este vorba despre un alt nivel de înțelegere: mai adânc,  lucid, ancorat în sens. Serile se încheiau cu teatru radiofonic — un obicei de a adormi în compania...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Despre tăcere, adevăr și moralitate: ce fel de comunitate vrem?

 România este, poate mai mult decât alte locuri, o țară în care tăcerea a fost ridicată la rang de virtute, iar exprimarea adevărului a ajuns să fie tratată ca un act de agresiune. Moralitatea, stima de sine, echilibrul între inimă și rațiune — toate par astăzi sub asediu, în special în comunitățile care ar trebui să funcționeze pe baza unor valori clare și sănătoase. În decursul a peste trei decenii de activism, atât în România cât și în afara granițelor, am observat cum oameni bine intenționați au fost marginalizați pentru că au ales să spună adevărul. Cei care au avut curajul să semnaleze derapaje morale sau abuzuri au fost adesea etichetați drept “conflictuali” sau “negativi”. În realitate, au fost agresați de către cei care se simțeau vizați. Imoralitatea a fost tolerată. Au fost relații în interiorul comunităților — unele asumate, altele nu — dar judecata a fost aplicată selectiv: cei lipsiți de influență au fost excluși, în timp ce cei „bine conectați” au fost iertați și c...
Un comentariu
Citiți mai multe

Handbook for Adult Life

Chapter Three: I Am So Worried Or, How to Successfully Spiral Without Actually Helping Anyone Let’s talk about a classic adult maneuver: the Grand Performance of Worry. You know the one. Something bad happens—someone’s in trouble, someone needs help—and instead of jumping into action, you offer... worry . Big, loud, beautifully hand-wringing worry. Oscar-worthy concern. Bravo. But here’s the kicker: what exactly are you doing with all that worry? Does it stop the bleeding? Pay the bills? Solve the crisis? Nope. It just kind of floats there, useless and dramatic, like a scented candle in a house fire. Of course, we all feel worried sometimes. That’s human. But let’s be honest: some of us are out here treating worry like it’s a job title. “Yeah, I was really busy today—had a full schedule of catastrophizing from 10 to 4.” And deep down, what’s the goal here? Is it support—or is it the social media soft launch of your empathy brand? You post: “Ugh, I’m just SO heartbroken right now ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe