Bună dimineața, Serpina!

Trăiesc cu acest personaj lângă mine de câțiva ani. Am început lucrul la opera La Serva Padrona ca solist la sugestia bunului meu prieten și colaborator Ieronim Buga. Se întâmpla cu ceva timp înainte de pandemie și, cumva, gândul de a face o producție independentă a apărut tot atunci. Nu pandemia a făcut ca lucrurile să se materializeze abia acum. Opera din Timișoara a făcut producția chiar în 2020 și pentru un moment am pierdut speranța, însă am reînceput cu încăpățânare pregătirile. Cel mai greu într-o primă etapă a fost să găsesc un bariton pentru Uberto. După ce două tentative de colaborări cu colegi apropiați au eșuat din cauza lipsei de timp a acestora, Uberto fiind un rol principal, solicitant și în care personajul este non-stop pe scenă, am făcut un casting și așa că l-am obținut pe Uberto cel de pe afiș

Am avut mult de meditat pe marginea definirii rolului meu. Tehnologia ne oferă astăzi soluții multiple și putem asculta interpretări celebre, vechi de zeci de ani sau putem viziona diferite puneri în scenă, care mai de care mai simpatică, sau burlescă. Mi-am trecut personajul prin mai multe filtre și am încercat să fac o paralelă între Serpina și felul în care mă văd pe mine în viața de toate zilele. Avem multe diferențe, dar și câteva lucruri în comun. Cel mai evident: suntem femei.

Într-un fel, toate femeile sunt La Serva Padrona. Sunt serva când își slujesc cu grijă și devotament familiile, sunt padrona când constată că de ele depinde totul în casă și că ele iau cele mai grele decizii. Sunt serva când îndeplinesc micile roluri pe care și le-au asumat profesional multe dintre ele, sunt padrona când întreaga societate este susținută de bunul lor simț și de moralitatea lor. Sunt serva când trebuie să facă dans acrobatic printre atitudinile și acțiunile vanitoșilor și narcisiștilor din preajma lor, sunt padrona când își arată frumusețea și eleganța. Pot afirma că sunt o versiune de serva-padrona. Ca manager, nu ai încotro și trebuie să muncești cel mai mult, să prinzi toate problemele din zbor și să încerci să le rezolvi. Ești propriul tău șef și, în același timp, angajatul model. Dar asta e partea din spatele scenei.

Cine voi fi în 29 septembrie? Cât din mine voi lăsa să iasă la iveală în duetele cu Uberto și în recitativele în care pare că vreau să întorc lumea cu susul în jos? Cât din toate femeile menționate anterior se vor regăsi în felul în care Alexandru Pătrașcu a interpretat libretul?

Nu puteți afla decât venind la spectacol.

La Serva Padrona (Servitoarea stăpână)

operă comică într-un act

Muzica – Giovanni Battista Pergolesi Libret – Gennaro Antonio Federico

Serpina – Cleopatra David

Uberto – Andrei Marinache

Cvartetul alcătuit din membri ai Filarmonicii “George Enescu”

Natalia Pancec – vioară Tania Zâmbreanu – vioară

Alexandra Marin – violă Eugen Bogdan Popa – violoncel

Conducerea muzicală/continuo – Ieronim Buga

Regia: Alexandru Pătrașcu Scenografia: Gary Deskin

Parteneri media: Radio România Muzical, Radio România Cultural, Liternet

Bilete: https://www.iabilet.ro/bilete-la-serva-padrona-78390

Detalii despre spectacol aici

Scrisoare de dragoste : mai mult decât un concert, o experiență imersivă Belle Époque

Într-o metropolă în care orchestrele tradiționale definesc agenda culturală prin stagiuni permanente și repertorii standardizate, concertul Scrisoare de dragoste de la Biserica Anglicană propune o experiență artistică diferită, translatând măiestria interpretativă intr-un concept inovator, ce depășește tiparele și convențiile lumii muzicii clasice. Pe 15 martie, vom călători în universul lui Mahler, cu toată frumusețea efervescentă a romantismului și rafinamentul Belle Époque, într-un decor arhitectural al începutului de secol XX. Concertul „Scrisoare de dragoste” devine astfel o aventură multisenzorială în care muzica spune o poveste despre iubire, căutare spirituală și idealurile umane. Dacă marile săli de concerte impresionează prin amploare sonoră, concertul nostru surprinde esența subtilă a muzicii romantice și o aduce în intimitatea ascultătorului. Programul include selecțiuni din Simfonia nr. 4 și celebrul Adagietto din Simfonia nr. 5 de Gustav Mahler, lucrări ...

Citiți mai multe

Valentine's sau Dragobete?

Sărbătoarea iubirii, sărbătoarea îndrăgostirii, cu rădăcini în Creștinismul timpuriu, ziua Sfântului Valentin, despre care se spune că era preot și căsătorea soldații romani în secret, a devenit un festival al cumpărăturilor în veritabilă competiție cu perioada Crăciunului. Dragobete are origini precreștine, iar legenda spune că era fiul Babei Dochia, iar obiceiurile au legătură cu logodna și cu sosirea primăverii. Astfel că două celebrări legate de întemeierea familiei, una creștină și una păgână, au devenit curse de shopping, imagini ale romantismului cu orice preț sau ale unei tradiții fabricate. Pe care să o alegem? Nici una! Pentru că iubirea nu este limitată la două zile pe an și nu este rezervată doar pentru cupluri. Profesorul meu de română din liceu comenta la un moment dat: Iubirea despre care Dante a spus că "mișca Soarele și celelalte stele" nu este cea dintre Ion și Măria. Pentru cei care încă nu și-au găsit „jumătatea”, nicio problemă! Nu este nevoi...

Citiți mai multe

Când liniștea are subtitrare

Nu am putut funcționa niciodată în zgomot. Nu cel sonor — ci acel zgomot mental, difuz, apăsător, care vine dintr-o informare haotică, dintr-un flux de opinii mai tare decât realitatea însăși. Pentru mine, „normalitatea” nu a însemnat niciodată jurnalul de la ora 19. Obiceiul de a urmări știri sau talk-show-uri apare doar în prag de alegeri, în vreme de criză sau revoltă — Colectiv, Ordonanța 13, războiul din Ucraina. Diminețile mele încep, de ani buni, cu jurnale în franceză sau reportaje în germană. Nu e un simplu capriciu cultural, ci o necesitate profesională, iar conectarea la spațiul european — și mai ales francofon, în ultimii ani — e parte din munca mea și din identitatea mea de artist. Uneori încerc să gândesc în franceză, alteori în germană — în funcție de perioada de studiu sau de contextul în care lucrez. Dar mereu este vorba despre un alt nivel de înțelegere: mai adânc, lucid, ancorat în sens. Serile se încheiau cu teatru radiofonic — un obicei de a adormi în compania...

Citiți mai multe

Cleopatra David

Faceți căutări pe acest blog