Treceți la conținutul principal

Aniversare Constantin Arvinte la Ateneul Roman

Filarmonica „George Enescu” aniversează cei 90 de ani împliniţi de compozitorul Constantin Arvinte printr-un concert de muzica româneasca ce va avea loc miercuri, 8 iunie 2016, ora 19.00  pe scena Ateneului Roman. Concertul este realizat in parteneriat cu Asociaţia "Centrul de Etica si Strategii". Cu acest prilej, Societatea Română de Televiziune reprezentată de muzicologul Elise Stan îi va decerna maestrului Constantin Arvinte Diploma de excelenţa.
Interpretează: Rodica Anghelescu (soprana), Cleopatra David (soprana), Iosif Ion Prunner (pian), Angelica Todea (pian), Nicolae Maxim (flaut), Anna Boiangiu (oboi), Stefanita Petrescu (clarinet), Cezar Moscalu (fagot), Ion Luca (corn), Ilinca Lorenz (marimba), Doina Timu Anton si Taraful Adrian Toia, Cristina Gheorghiu (solista muzica traditionala), Corul "Divina Armonie" - Dirijor Marius Firca.
In program, lucrari de Constantin Arvinte, Ciprian Porumbescu, Felicia Donceanu,. Dan Mizrahy, Florica Dimitriu, Martian Negrea, Voican Marin Ghioroiu, Anton Pann, prelucrări folclorice. Moment poetic: Voican Marin Ghioroiu, Doina Ghitescu

Compozitorul și folcloristul Constantin Arvinte a absolvit Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică „George Enescu” din Iași, unde i-a avut ca maestri pe Antonin Ciolan și Emanuel Elenescu (dirijat de cor și orchestră) și Achim Stoica (folclor). a urmat Școala militară de muzică-dirijor de fanfară, iar între anii 1954-1957 studii de perfecționare în domeniul compoziției cu: Zeno Vancea (polifonie modală), Constantin Bugeanu (forme muzicale, instrumentație și orchestrație) și Dimitrie Cuclin (compoziție și estetică muzicală). Examenul de Stat a fost susșinut la Bucurelști cu teza Folclorul muzical românesc în creația cultă (corală) și în spectacolul scenic (ansambluri profesioniste de folclor), realizată sub  conducerea lui  Octavian Lazăr Cosma.
De-a lungul carierii sale s-a bucurat de sprijin profesional din partea unor prestigioși maeștri, printre care: D.D. Botez, Mircea Chiriac, Viorel Doboș, Victor Giuleanu, Florin Comișel, Dinu Stelian, Victor Predescu și a colaborat cu muzicieni, dirijori, maeștri coregrafi și folcloriști, ca: Marin Constantinescu, Ionel Budișteanu, George Vancu, Iacob Ciortea, Eugen Gal, Floria Capsali, Gheorghe Popescu-Județ, Gheorghe Baciu, Iacob Lascu, Tamara Cap, Emilia Comișel și alții.
A compus lucrări în genul cameral, simfonic, muzica pentru famfară, muzică de scenă, dar mai ales lucrări corale de inspirație folclorică. Este, de altfel, un cercetător în domeniul folcorului muzical românesc și realizatorul unor valoroase culegeri de folclor.

Bilete: la casa de bilete a Ateneului Român,  Str. Constantin Esarcu
Telefon: 021 315 68 75

Program:
Luni     Închis
Marti - Vineri    12:00 - 19:00
Sambata - Duminica    16:00 - 19:00 (doar dacă sunt concerte în aceste zile)
Matinee duminicale      10:00 - 11:00

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Dicționar: muzician

Mă pregăteam să intru într-o emisiune la un post de radio, iar gazda era de formație actriță. Vorbeam despre accesibilizarea spectacolelor și ajunsesem la muzică și la persoanele cu probleme de auz. Îmi dădea exemplul Coldplay și al unor veste speciale și nu înțelegea de ce muzica clasică nu poate fi accesibilizată. Nu mi-a trecut prin minte să-i vorbesc despre conectarea prin Kundalini și vibrații, însă, înainte de a se face acest lucru, este nevoie de o condiție: ca muzica să fie cântată măcar corect. Și nu oricine poate face asta. Să explic. Muzica este domeniul care necesită cea mai îndelungată specializare. Ca să devii medic, până la 18 ani înveți la o școală de cultură generală și la un liceu teoretic, cu toată lumea. Nu faci materii în plus. Faci pregătire un an sau doi, dar acolo s-a format o industrie clandestină. Pentru muzică, dacă nu ai început cu un instrument, de regulă vioară sau pian, de la vârsta de șase ani, nu are rost să te mai obosești. Nu vei avea nicio șans...

Piotr Ilici Ceaikovski: Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Op. 41

Scrisă în 1878, Liturghia este, alături de cele Nouă piese sacre pentru cor , una dintre puţin cunoscutele creaţii religioase ale compozitorului rus. Stârnind  controverse pentru publicarea comercială fără acceptul directorului Capelei Imperiale, lucrarea este o piatră de încercare pentru corurile profesioniste. Având resurse melodice diferite de cele ale creaţiei scenice a lui Ceaikovski, Liturghia pentru cor mixt  se bazează mai mult pe înlănţuiri armonice, cu puţine momente polifonice Structurată în 15 părţi, versiunea lui Ceaikovski a Liturghiei Sfântului Ioan Gură de Aur (Sfântul Ioan Hrisostomul) conţine o parte dintre răspunsurile şi cântările din ritualul bisericesc, fiind omise Antifonul I şi Fericirile . Cleopatra David 1.      Ectenia Mare: Amin. Doamne miluieşte 2.      Ectenia Mică. Antifonul al doilea Doamne miluieşte . Ţie, Doamne, Amin Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi puru...

Serghei Rahmaninov: Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Op. 31

Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Op. 31  este, alături de Vecernii, una dintre lucrările corale majore ale lui Serghei Rahmaninov. A fost scrisă în 1910, după turneul în Statele Unite ale Americii, perioadă în care Rahmaninov a compus Preludiile Op 32 (1910) şi Studiile-tablouri Op 33 (1911). Terminată în mai puţin de 3 săptămâni, lucrarea a fost cântată în premieră de Corul Şcolii Sinodale din Moscova la 25 noiembrie 1910. Compozitorul i se confesa într-o scrisoare prietenului său Nikita Morozov: „M-am gândit mult timp la Liturghie şi pentru mult timp m-am străduit să o scriu. Am început să lucrez la ea oarecum din întâmplare şi dintr-o dată am devenit fascinat. De mult timp n-am mai scris ceva cu atâta plăcere.” La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, exista în rândul compozitorilor ruşi de muzică bisericească tendinţa de epurare din repertoriul sacru a influenţele străine (în special italiene şi germane) şi de reafirmare a stilului tr...