Treceți la conținutul principal

Aniversare Constantin Arvinte la Ateneul Roman

Filarmonica „George Enescu” aniversează cei 90 de ani împliniţi de compozitorul Constantin Arvinte printr-un concert de muzica româneasca ce va avea loc miercuri, 8 iunie 2016, ora 19.00  pe scena Ateneului Roman. Concertul este realizat in parteneriat cu Asociaţia "Centrul de Etica si Strategii". Cu acest prilej, Societatea Română de Televiziune reprezentată de muzicologul Elise Stan îi va decerna maestrului Constantin Arvinte Diploma de excelenţa.
Interpretează: Rodica Anghelescu (soprana), Cleopatra David (soprana), Iosif Ion Prunner (pian), Angelica Todea (pian), Nicolae Maxim (flaut), Anna Boiangiu (oboi), Stefanita Petrescu (clarinet), Cezar Moscalu (fagot), Ion Luca (corn), Ilinca Lorenz (marimba), Doina Timu Anton si Taraful Adrian Toia, Cristina Gheorghiu (solista muzica traditionala), Corul "Divina Armonie" - Dirijor Marius Firca.
In program, lucrari de Constantin Arvinte, Ciprian Porumbescu, Felicia Donceanu,. Dan Mizrahy, Florica Dimitriu, Martian Negrea, Voican Marin Ghioroiu, Anton Pann, prelucrări folclorice. Moment poetic: Voican Marin Ghioroiu, Doina Ghitescu

Compozitorul și folcloristul Constantin Arvinte a absolvit Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică „George Enescu” din Iași, unde i-a avut ca maestri pe Antonin Ciolan și Emanuel Elenescu (dirijat de cor și orchestră) și Achim Stoica (folclor). a urmat Școala militară de muzică-dirijor de fanfară, iar între anii 1954-1957 studii de perfecționare în domeniul compoziției cu: Zeno Vancea (polifonie modală), Constantin Bugeanu (forme muzicale, instrumentație și orchestrație) și Dimitrie Cuclin (compoziție și estetică muzicală). Examenul de Stat a fost susșinut la Bucurelști cu teza Folclorul muzical românesc în creația cultă (corală) și în spectacolul scenic (ansambluri profesioniste de folclor), realizată sub  conducerea lui  Octavian Lazăr Cosma.
De-a lungul carierii sale s-a bucurat de sprijin profesional din partea unor prestigioși maeștri, printre care: D.D. Botez, Mircea Chiriac, Viorel Doboș, Victor Giuleanu, Florin Comișel, Dinu Stelian, Victor Predescu și a colaborat cu muzicieni, dirijori, maeștri coregrafi și folcloriști, ca: Marin Constantinescu, Ionel Budișteanu, George Vancu, Iacob Ciortea, Eugen Gal, Floria Capsali, Gheorghe Popescu-Județ, Gheorghe Baciu, Iacob Lascu, Tamara Cap, Emilia Comișel și alții.
A compus lucrări în genul cameral, simfonic, muzica pentru famfară, muzică de scenă, dar mai ales lucrări corale de inspirație folclorică. Este, de altfel, un cercetător în domeniul folcorului muzical românesc și realizatorul unor valoroase culegeri de folclor.

Bilete: la casa de bilete a Ateneului Român,  Str. Constantin Esarcu
Telefon: 021 315 68 75

Program:
Luni     Închis
Marti - Vineri    12:00 - 19:00
Sambata - Duminica    16:00 - 19:00 (doar dacă sunt concerte în aceste zile)
Matinee duminicale      10:00 - 11:00

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Când liniștea are subtitrare

Nu am putut funcționa niciodată în zgomot. Nu cel sonor — ci acel zgomot mental, difuz, apăsător, care vine dintr-o informare haotică, dintr-un flux de opinii mai tare decât realitatea însăși. Pentru mine, „normalitatea” nu a însemnat niciodată jurnalul de la ora 19. Obiceiul de a urmări știri sau talk-show-uri apare doar în prag de alegeri, în vreme de criză sau revoltă — Colectiv, Ordonanța 13, războiul din Ucraina. Diminețile mele încep, de ani buni, cu jurnale în franceză sau reportaje în germană. Nu e un simplu capriciu cultural, ci o necesitate profesională, iar conectarea la spațiul european — și mai ales francofon, în ultimii ani — e parte din munca mea și din identitatea mea de artist. Uneori încerc să gândesc în franceză, alteori în germană — în funcție de perioada de studiu sau de contextul în care lucrez. Dar mereu este vorba despre un alt nivel de înțelegere: mai adânc,  lucid, ancorat în sens. Serile se încheiau cu teatru radiofonic — un obicei de a adormi în compania...

Despre tăcere, adevăr și moralitate: ce fel de comunitate vrem?

 România este, poate mai mult decât alte locuri, o țară în care tăcerea a fost ridicată la rang de virtute, iar exprimarea adevărului a ajuns să fie tratată ca un act de agresiune. Moralitatea, stima de sine, echilibrul între inimă și rațiune — toate par astăzi sub asediu, în special în comunitățile care ar trebui să funcționeze pe baza unor valori clare și sănătoase. În decursul a peste trei decenii de activism, atât în România cât și în afara granițelor, am observat cum oameni bine intenționați au fost marginalizați pentru că au ales să spună adevărul. Cei care au avut curajul să semnaleze derapaje morale sau abuzuri au fost adesea etichetați drept “conflictuali” sau “negativi”. În realitate, au fost agresați de către cei care se simțeau vizați. Imoralitatea a fost tolerată. Au fost relații în interiorul comunităților — unele asumate, altele nu — dar judecata a fost aplicată selectiv: cei lipsiți de influență au fost excluși, în timp ce cei „bine conectați” au fost iertați și c...

Trei fisuri invizibile care destramă comunitățile

  Ne plac ideile de comunitate, apartenență, prietenie. Ne plac inițiativele frumoase, colectivele care „fac ceva bun”, grupurile care se strâng în jurul unui ideal – fie el cultural, civic, spiritual sau educațional. Și totuși, trăim într-o lume în care comunitățile reale sunt fragile. Se destramă rapid, fără scandaluri majore, dar cu o uzură lentă și tăcută.  De ce? Iată trei cauze subtile – dar decisive – care slăbesc comunitățile din interior. Nu vin din afară. Le generăm noi înșine, uneori fără să ne dăm seama. Compromisul etic și toleranța față de impostură Un ecosistem social începe să se fisureze atunci când valorile declarate nu mai sunt susținute de fapte. Când se tolerează comportamente toxice sau nedemne „pentru că persoana e importantă”, pentru că „are rezultate”, pentru că „dă bine”. Problema nu e că apar derapaje – asta se întâmplă în orice grup uman. Problema apare când ele sunt mascate, ignorate sau justificate prin duble standarde. Adevărul devine...