Treceți la conținutul principal

Dialoguri lirice. Concert aniversar Liliana Dumitrache

Filarmonica „George Enescu” organizează miercuri, 28 octombrie 2015, ora 19.00, în Sala de concerte a Ateneului Român, un concert aniversar dedicat celor 35 de ani de activitate artistică a sopranei Liliana Dumitrache.  Alături de stele ale scenei lirice româneşti, vor evolua în acest concert absolvenţi ai clasei de canto şi elevi ai distinsei artiste. Din program, vor face parte lucrări de Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Händel, Wolfgang Amadeus Mozart, Gioachino Rossini, Johann Strauss, Charles Gounod, Jules Massenet, Giacomo Puccini, Richard Strauss, Dmitri Şostakovici, George Gershwin. Invitaţi: FELICIA FILIP (soprană), Mihaela Stanciu (soprană), Simona Neagu (soprană), Simonida Luţescu (soprană), Lăcrămioara Săndulache-Schuller (soprană), Vincenţiu Ţăranu (bariton), Ştefan Schuller (bas), Cleopatra David (soprană), Nicolae Simonov (tenor), TRIO MOZAIC (Oana Spânu Vişenescu – vioară, Emil Vişenescu – clarinet,  Diana Spânu-Dănilă – pian). La pian: Liana Mareş, Diana Spânu- Dănilă. Prezintă criticul muzical Grigore Constantinescu


Prim solistă a Operei Naţionale din Bucureşti până în anul 2004, Liliana Dumitrache şi-a început cariera artistică pe scena Operei din Braşov şi a continuat cu Teatrul de Operetă din Bucureşţi. În prezent este profesor la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, Colegiul Naţional „Goerge Enescu” şi Facultatea de Muzică a Universităţii din Galaţi.
Grigore Constantinescu scria în paginile revistei Actualitatea Muzicală: „O voce care exprimă sentimentul şi impune performanţa, un talent scenic mult apreciat de colegi şi spectatori, o gândire capabilă a impune personaje, roluri şi strategii stilistice, iată cum putem caracteriza oferta vocaţiei ilustrate de această excelentă muziciană.”
Liliana Dumitrache a fost laureată a mai multor competiţii internaţionale, precum: s-Hertogenbosch (Olanda, 1981), Viena (1985), Festivalul „Maria Bieşu” (Chişinău, 1997), Trofeul de aur la Festivalul Primăverii, Phenian, Coreea de Nord (1999). Paleta rolurilor se întinde de la repertoriul clasic, la cel romantic, verist şi modern. Putem menţiona:  Mozart – Cosi fan tutte, Don Giovanni, Flautul fermecat, Rossini – Bărbierul din Sevilla, Bellini – Norma, Donizetti – Elixirul dragostei, Verdi – Traviata, Aida, Nabucco, Puccini – La Boheme, Madama Butterfly, Gianni Schicchi, Offenbach – Povestirile lui Hoffmann, Gounod – Faust, Bizet – Carmen, Leoncavallo – Paiaţe. Creaţia românească a fost abordată de asemenea de sorpana Liliana Dumitrache, lucrări ale compozitorilor I. Mureşianu. G. Stephănescu, Paul Constantinescu, Doru Popovici sau Sorin Lerescu bucurându-se de interpretări remarcabile. A realizat turnee importante în Olanda (Amsterdam, Haga, Roterdam, Horn, Hilversum, Maastricht, etc..), Belgia (Anvers, Leuven, etc..), Franţa (Strassbourg, Grenoble, Tarascon, etc..), Elveţia (Schaffhausen, Zurrich, Lausanne, Geneva), Marea Britanie (Londra, Sunderland, Rochester, Oxford, Bristol, Edinburgh), Italia (Florenţa, Padova, Roma). A colaborat cu prestigioşi  solişti, dirijori şi regizori, dintre care: Elena Cernei, Angela Gheorghiu, Leontina Văduva, Mihaela Agachi, David Ohanesian, Nicolae Herlea, Octavian Naghiu, Ludovic Spiess, Mihai Munteanu (Chişinău), Emil Gherman, Ionel Pantea, Florin Diaconescu, Ionel Voineag, Dorin Teodorescu, Vladimir Piafko (Moscova), Kamen Tchanev (Sofia), Angello Donatti, Mario Malagnini (Italia), Agnes Baltza etc.
Biletele se pot cumpăra de la Casa de bilete a Ateneului Român, str. Esarcu nr. 5. Program: marţi – vineri: 12.00 – 19.00; sambătă – duminică: 16:00 – 19:00 Telefon: 021.315.68.75
Rezervări la http://fge.org.ro



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Scrisoare de dragoste : mai mult decât un concert, o experiență imersivă Belle Époque

  Într-o metropolă în care orchestrele tradiționale definesc agenda culturală prin stagiuni permanente și repertorii standardizate, concertul Scrisoare de dragoste de la Biserica Anglicană propune o experiență artistică diferită, translatând măiestria interpretativă intr-un concept inovator, ce depășește tiparele și convențiile lumii muzicii clasice. Pe 15 martie, vom călători în universul lui Mahler, cu toată   frumusețea efervescentă a romantismului și rafinamentul Belle Époque, într-un decor arhitectural al începutului de secol XX. Concertul „Scrisoare de dragoste” devine astfel o aventură multisenzorială în care muzica spune o poveste despre iubire, căutare spirituală și idealurile umane. Dacă marile săli de concerte impresionează prin amploare sonoră, concertul nostru surprinde esența subtilă a muzicii romantice și o aduce în intimitatea ascultătorului. Programul include selecțiuni din Simfonia nr. 4 și celebrul Adagietto din Simfonia nr. 5 de Gustav Mahler, lucrări ...

Valentine's sau Dragobete?

Sărbătoarea iubirii, sărbătoarea îndrăgostirii, cu rădăcini în Creștinismul timpuriu, ziua Sfântului Valentin, despre care se spune că era preot și căsătorea soldații romani în secret, a devenit un festival al cumpărăturilor în veritabilă competiție cu perioada Crăciunului. Dragobete are origini precreștine, iar legenda spune că era fiul Babei Dochia, iar obiceiurile au legătură cu logodna și cu sosirea primăverii. Astfel că două celebrări legate de întemeierea familiei, una creștină și una păgână, au devenit curse de shopping, imagini ale romantismului cu orice preț sau ale unei tradiții fabricate. Pe care să o alegem? Nici una! Pentru că iubirea nu este limitată la două zile pe an și nu este rezervată doar pentru cupluri. Profesorul meu de română din liceu comenta la un moment dat:   Iubirea despre care Dante a spus că "mișca Soarele și celelalte stele" nu este cea dintre Ion și Măria.  Pentru cei care încă nu și-au găsit „jumătatea”, nicio problemă! Nu este nevoi...

Când liniștea are subtitrare

Nu am putut funcționa niciodată în zgomot. Nu cel sonor — ci acel zgomot mental, difuz, apăsător, care vine dintr-o informare haotică, dintr-un flux de opinii mai tare decât realitatea însăși. Pentru mine, „normalitatea” nu a însemnat niciodată jurnalul de la ora 19. Obiceiul de a urmări știri sau talk-show-uri apare doar în prag de alegeri, în vreme de criză sau revoltă — Colectiv, Ordonanța 13, războiul din Ucraina. Diminețile mele încep, de ani buni, cu jurnale în franceză sau reportaje în germană. Nu e un simplu capriciu cultural, ci o necesitate profesională, iar conectarea la spațiul european — și mai ales francofon, în ultimii ani — e parte din munca mea și din identitatea mea de artist. Uneori încerc să gândesc în franceză, alteori în germană — în funcție de perioada de studiu sau de contextul în care lucrez. Dar mereu este vorba despre un alt nivel de înțelegere: mai adânc,  lucid, ancorat în sens. Serile se încheiau cu teatru radiofonic — un obicei de a adormi în compania...