Treceți la conținutul principal

Cipriana Smărăndescu în concert la Sala Radio


În 29 ianuarie 2014, pe ninsoare şi viscol, cu un anunţat cod portocaliu de vreme rea, Formaţiile Muzicale Radio au ales sa-şi respecte calendarul de concerte. Astfel că am avut plăcerea de a audia în interpretarea Orchestrei de Cameră Radio (la pupitru Cristian Brâncuşi) un program al cărui traseu stilistic pleca de la barocul târziu, ajungând la clasicimul vienez.

În prima parte, Concertul în la major pentru clavecin de Giuseppe Sammartini şi Concertul în re major pentru clavecin şi orchestră de coarde Wq 18 de Carl Philipp Emanuel Bach au avut-o ca solistă pe Cipriana Smărăndescu.

Artista stabilită în Italia este absolventă a conservatorului din Bucureşti şi a celui din Vicenza, perfecţionându-se în arta interpretării muzicii vechi cu Patrizia Marisaldi, Ton Koopman, Patrick Ayrton, Pierre Hantai, Andreas Staier. Laureată a mai multor concursuri de gen, Cipriana Smărăndescu susţine concerte şi recitaluri în Europa şi a realizat înregistrări pentru Radio România, Radio Vaticana, RAI-Radio 3 şi SarxRecords.


În cele două concerte pentru clavecin, Cipriana Smărăndescu a încântat audienţa prin rafinamentul ornamentaţiei, cascadele şi improvizaţiile realizate toate la un înalt nivel tehnic. Având pe rând rol de continuo şi solist, instrumentul a dăruit timbrul său special sub tuşeul experimentatei interprete. Pentru bis, Cipriana Smărăndescu s-a întors la marea sa dragoste, muzica lui J.S.Bach, cântând Aria Variaţiunilor Goldberg.

M-a bucurat revenirea în calitate de concert-maestru a lui Valentin Năstasă,  pe care l-am admirat în modul de conducere a ansamblului, dar mai ales în intervenţiile solistice la concertul de C. P. E. Bach.

Cum piaţa pentru muzică veche nu este nici pe departe satisfăcută, existând un singur festival anual în Bucureşti şi câteva concerte ocazionale, reprezentaţia din 29 ianuarie 2014 a constituit un eveniment, dar şi o problemă pentru instituţia organizatoare, care nu deţine un clavecin, instrumentul fiind adus de la Biserica Evanghelică.

În cea de a doua parte a serii, Orchestrei de Cameră Radio i s-a adăugat Corul Academic (dirijor Dan Mihai Goia) pentru Missa Nr. 10 In tempore belli (Missa în timp de război) numită şiPaukenmesse (Missa cu timpani). Războiul la care face referire titlul era campania în Italia a lui Napoleon Bonaparte din 1796, aluziile sonore fiind date de timpani în secvenţele Benedictus (Osanna) şi Agnus Dei.

Solişti au fost soprana Elena Stancu, mezzosoprana Geanina Munteanu, tenorul Nicolae Simonov - cu toţii provenind de la clasa profesoarei Georgeta Stoleriu - şi basul Bogdan Taloş - absolvent al Academiei de Muzica din Cluj şi membru al studioului de la Komische Oper Berlin.

A fost un alt moment reuşit al artiştilor prezenţi pe scena Radioului. Cvartetul  solistic a fost bine acordat şi armonizat, iar momentele emoţionante nu au lipsit.  De asemenea, au fost notabile solo-ul oboistei Valerica Miron şi superbul duet dintre basul solist şi violoncelistul Mircea Marian (Qui tollis peccata mundi din Gloria).

Şi glorie a fost! Gloria muzicii, a frumuseţii şi a voinţei.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Dicționar: muzician

Mă pregăteam să intru într-o emisiune la un post de radio, iar gazda era de formație actriță. Vorbeam despre accesibilizarea spectacolelor și ajunsesem la muzică și la persoanele cu probleme de auz. Îmi dădea exemplul Coldplay și al unor veste speciale și nu înțelegea de ce muzica clasică nu poate fi accesibilizată. Nu mi-a trecut prin minte să-i vorbesc despre conectarea prin Kundalini și vibrații, însă, înainte de a se face acest lucru, este nevoie de o condiție: ca muzica să fie cântată măcar corect. Și nu oricine poate face asta. Să explic. Muzica este domeniul care necesită cea mai îndelungată specializare. Ca să devii medic, până la 18 ani înveți la o școală de cultură generală și la un liceu teoretic, cu toată lumea. Nu faci materii în plus. Faci pregătire un an sau doi, dar acolo s-a format o industrie clandestină. Pentru muzică, dacă nu ai început cu un instrument, de regulă vioară sau pian, de la vârsta de șase ani, nu are rost să te mai obosești. Nu vei avea nicio șans...

Piotr Ilici Ceaikovski: Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Op. 41

Scrisă în 1878, Liturghia este, alături de cele Nouă piese sacre pentru cor , una dintre puţin cunoscutele creaţii religioase ale compozitorului rus. Stârnind  controverse pentru publicarea comercială fără acceptul directorului Capelei Imperiale, lucrarea este o piatră de încercare pentru corurile profesioniste. Având resurse melodice diferite de cele ale creaţiei scenice a lui Ceaikovski, Liturghia pentru cor mixt  se bazează mai mult pe înlănţuiri armonice, cu puţine momente polifonice Structurată în 15 părţi, versiunea lui Ceaikovski a Liturghiei Sfântului Ioan Gură de Aur (Sfântul Ioan Hrisostomul) conţine o parte dintre răspunsurile şi cântările din ritualul bisericesc, fiind omise Antifonul I şi Fericirile . Cleopatra David 1.      Ectenia Mare: Amin. Doamne miluieşte 2.      Ectenia Mică. Antifonul al doilea Doamne miluieşte . Ţie, Doamne, Amin Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi puru...

Serghei Rahmaninov: Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Op. 31

Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Op. 31  este, alături de Vecernii, una dintre lucrările corale majore ale lui Serghei Rahmaninov. A fost scrisă în 1910, după turneul în Statele Unite ale Americii, perioadă în care Rahmaninov a compus Preludiile Op 32 (1910) şi Studiile-tablouri Op 33 (1911). Terminată în mai puţin de 3 săptămâni, lucrarea a fost cântată în premieră de Corul Şcolii Sinodale din Moscova la 25 noiembrie 1910. Compozitorul i se confesa într-o scrisoare prietenului său Nikita Morozov: „M-am gândit mult timp la Liturghie şi pentru mult timp m-am străduit să o scriu. Am început să lucrez la ea oarecum din întâmplare şi dintr-o dată am devenit fascinat. De mult timp n-am mai scris ceva cu atâta plăcere.” La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, exista în rândul compozitorilor ruşi de muzică bisericească tendinţa de epurare din repertoriul sacru a influenţele străine (în special italiene şi germane) şi de reafirmare a stilului tr...