Treceți la conținutul principal

Opere în concert pe scena Radioului

Un proiect interesant al Formaţiilor Muzicale Radio (sau, aşa cum sunt denumite azi, Orchestrele şi Corurile Radio) îl constituie punerea în scenă în fiecare stagiune a unei opere mai puţin cântate sau chiar absentă din repertoriul teatrelor autohtone. Au fost prezentate publicului meloman, în această formă, lucrări ca Adriana Lecouvreur de Cilea, în care am avut bucuria de a o vedea şi asculta pe soprana Nelly Miricioiu, Hérodiade de Massenet, La Gioconda de Ponchielli, Stifellio de Verdi sau I Puritani de Bellini. Pentru seara zilei de 21 ianuarie, au fost alese două lucrări de Ravel – Ora spaniolă (L'heure espagnole) şi Copilul şi vrăjile (L'enfant et les sortileges) – într-o interpretare de excepţie: Orchestra Naţională Radio condusă de dirijorul Julien Salemkour, cu participarea Corului Academic (dirijor Dan Mihai Goia) şi a Corului de Copii Radio (dirijor Voicu Popescu) au acompaniat ansamblul de solişti, eroina serii fiind mezzosoprana Ruxandra Donose. Despre Julien Salemkour aflăm din notele de program că îmbină activitatea dirijorală cu cea de pianist concertist, conducând din anul 2001 orchestra Operei de Stat din Berlin, fiind asistentul lui Daniel Barenboim.

Soliştii Orei spaniole au fost Ruxandra Donose (Concepción), tenorii Philippe Do (Gonzalve) şi Valentin Racoveanu (Torquemada), baritonul Yuriy Tsiple (Ramiro) şi basul Petre Burcă (Don Iñigo Gomez). Desigur, starul invitat a oferit spectacolul, atât vocal cât şi în privinţa interpretării. Fiind în culmea unei cariere impresionante, Ruxandra Donose a strălucit în roluri de factură diferită atît pe scenele teatrelor Covent Garden, Opera Bastille şi Opera Mare din Paris, Deutsche Oper Berlin, Semper Oper Dresda, din Hamburg, Zürich, Torino, Teatro La Fenice - Venezia, cât şi pe cele de concert. După ce a interpretat Ora spaniolă de Ravel la Covent Garden şi în varianta de concert cu Deutsche Symphony Orchester (dirijor Marek Janowski), Ruxandra Donose a redat acum pentru publicul bucureştean frivolitatea, ipocrizia dar şi şarmul lui Concepción, conturând personajul chiar şi în absenţa condiţiilor scenice proprii. Frumoase au fost, de asemenea, interpretarea tenorului francezo-vietnamez Philippe Do şi cea a baritonului Yuriy Tsiple deşi, legaţi de partitură, nu au avut libertatea de a-şi juca rolurile.

În partea a doua a serii, cu o mai mare desfăşurare de forţe a fost interpretată lucrarea L'enfant et les sortilèges Cu şapte solişti acoperind multitudinea de roluri, fantezia lirică în două acte a prins viaţă pe scena Sălii Radio. Astfel, Ruxandra Donose (copilul), mezzosoprana Aura Twarowska (mama, ceaşca şi libelula), soprana Teodora Gheorghiu (focul, privighetoarea şi prinţesa), tenorul Philippe Do (ceainicul, bătrânul şi broasca), baritonul Yuriy Tsiple (ceasul, motanul), basul Petre Burcă (fotoliul, copacul), mezzosoprana Antonela Bârnat (pisica, un păstor, veveriţa) şi soprana Tina Munteanu (scaunul, bufniţa, liliacul, o păstoriţă) au fost însoţiţi de cele două coruri ale Radio-ului în basmul lui Ravel. Spectacolul a generat o stare de satisfacţie auditivă deplină, Orchestra Naţională Radio fiind într-o formă foarte bună, cu un dirijor riguros, creativ şi expresiv. Momentele solistice au extaziat publicul. Trei voci feminine grave (Donose, Twarowska şi Bârnat), educate la clasa reputatei profesoare şi artiste Georgeta Stoleriu, au avut în comun doar rigoarea tehnică, pentru că în plan timbral şi expresiv au fost diferite, oferind o paletă amplă de culori, atât de bine valorificate de muzica lui Ravel. Momente în care rămâneam cu respiraţia tăiată au fost solo-urile sopranei Teodora Gheorghiu (laureată a concursurilor Reine Elisabeth şi George Enescu), ale cărei acute în pianissimo şi staccati păreau supraumane.

Cu toate că a Ruxandra Donose a fost numele care a umplut Sala Radio, întreaga echipă de muzicieni a condus la remarcabilul succes al operelor în concert. Dirijorul Julien Salemkour a controlat şi condus eşafodajul sonor, realizând echilibrul şi diversitatea timbrală. Soliştii au fost cu toţii la un nivel profesional înalt, mulţi dintre ei fiind premiaţi ai concursurilor naţionale şi internaţionale de canto şi aflându-se de altfel - cum este cazul Aurei Twarowska sau al Teodorei Gheorghiu - în plină carieră internaţională.

O muzică fascinantă, senzuală, realizată de muzicieni excepţionali, un spectacol din care doar decorurile lipseau, prezenţa unui nume sonor al artei interpretative internaţionale au fost elementele unuia din cele mai reuşite concerte din această stagiune ale Radioului. Am fost astfel martorii unui experiment plin de succes, al unui triumf al muzicii lui Ravel într-un spaţiu în care parcă nu mai puteam vedea dincolo de La traviata şi, uneori, Tosca.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Dicționar: muzician

Mă pregăteam să intru într-o emisiune la un post de radio, iar gazda era de formație actriță. Vorbeam despre accesibilizarea spectacolelor și ajunsesem la muzică și la persoanele cu probleme de auz. Îmi dădea exemplul Coldplay și al unor veste speciale și nu înțelegea de ce muzica clasică nu poate fi accesibilizată. Nu mi-a trecut prin minte să-i vorbesc despre conectarea prin Kundalini și vibrații, însă, înainte de a se face acest lucru, este nevoie de o condiție: ca muzica să fie cântată măcar corect. Și nu oricine poate face asta. Să explic. Muzica este domeniul care necesită cea mai îndelungată specializare. Ca să devii medic, până la 18 ani înveți la o școală de cultură generală și la un liceu teoretic, cu toată lumea. Nu faci materii în plus. Faci pregătire un an sau doi, dar acolo s-a format o industrie clandestină. Pentru muzică, dacă nu ai început cu un instrument, de regulă vioară sau pian, de la vârsta de șase ani, nu are rost să te mai obosești. Nu vei avea nicio șans...

Piotr Ilici Ceaikovski: Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Op. 41

Scrisă în 1878, Liturghia este, alături de cele Nouă piese sacre pentru cor , una dintre puţin cunoscutele creaţii religioase ale compozitorului rus. Stârnind  controverse pentru publicarea comercială fără acceptul directorului Capelei Imperiale, lucrarea este o piatră de încercare pentru corurile profesioniste. Având resurse melodice diferite de cele ale creaţiei scenice a lui Ceaikovski, Liturghia pentru cor mixt  se bazează mai mult pe înlănţuiri armonice, cu puţine momente polifonice Structurată în 15 părţi, versiunea lui Ceaikovski a Liturghiei Sfântului Ioan Gură de Aur (Sfântul Ioan Hrisostomul) conţine o parte dintre răspunsurile şi cântările din ritualul bisericesc, fiind omise Antifonul I şi Fericirile . Cleopatra David 1.      Ectenia Mare: Amin. Doamne miluieşte 2.      Ectenia Mică. Antifonul al doilea Doamne miluieşte . Ţie, Doamne, Amin Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi puru...

Serghei Rahmaninov: Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Op. 31

Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Op. 31  este, alături de Vecernii, una dintre lucrările corale majore ale lui Serghei Rahmaninov. A fost scrisă în 1910, după turneul în Statele Unite ale Americii, perioadă în care Rahmaninov a compus Preludiile Op 32 (1910) şi Studiile-tablouri Op 33 (1911). Terminată în mai puţin de 3 săptămâni, lucrarea a fost cântată în premieră de Corul Şcolii Sinodale din Moscova la 25 noiembrie 1910. Compozitorul i se confesa într-o scrisoare prietenului său Nikita Morozov: „M-am gândit mult timp la Liturghie şi pentru mult timp m-am străduit să o scriu. Am început să lucrez la ea oarecum din întâmplare şi dintr-o dată am devenit fascinat. De mult timp n-am mai scris ceva cu atâta plăcere.” La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, exista în rândul compozitorilor ruşi de muzică bisericească tendinţa de epurare din repertoriul sacru a influenţele străine (în special italiene şi germane) şi de reafirmare a stilului tr...