Treceți la conținutul principal

Bucuria dansului III

-->
Ca de fiecare dată când a avut loc un recital din proiectul Bucuria dansului, şi în seara de 28 mai a. c. Studioul de concerte „Alfred Alessandrescu” al Radiodifuziunii a fost neîncăpător pentru publicul meloman. Cel de al treilea episod din seria concertelor susţinute de pianiştii Carmen Săndulescu şi Dan Stoenescu a avut un program alcătuit exclusiv din muzică americană aranjată pentru pian la patru mâini sau pentru două piane. O parte dintre transcripţii au fost realizate chiar de Dan Stoenescu.
Colaborarea celor doi artişti angajaţi ai Formaţiilor Muzicale Radio a început în anul 2007, primul recital intitulat „Bucuria dansului” având loc la sfârşitul lunii mai a acelui an în Studio-ul „Alfred Alessandrescu”. Programul a conţinut suite de balet şi piese având caracter dansant din sfera muzicii universale în aranjamente pentru pian patru mâini şi pentru două piane. Cea de a doua etapă a proiectului a purtat subtitlul ProEuropa şi a cuprins lucrări din din secolele XIX şi XX, dintre care transcripţia pentru două piane a baletului „Sacre du Printemps” de Igor Stravinsky a avut un efect deosebit atât datorită interpretării., cât şi a efectelor de scenă folosite. Spectacole aparţinând acestui proiect au avut loc şi pe alte scene de concert din ţară.
Artiştii au adus în faţa publicului, ca de fiecare dată, un program deosebit de atrăgător, cu toate că de data aceasta densitatea de „şlagăre” a fost mai mică decât în spectacolele din anii anteriori. Purtând subtitlul American Salsa & Jazz, recitalul a avut în componenţă în prima parte Patru Dansuri Braziliene de E. Nazareth, Suita Carnaval la Rio de L. Bonfa, T. Jobim şi Z. Abreu, Conga La Comparsa de E. Lecuona şi M. Camillo, Patru Tangouri Anotimpurile la Buenos Aires de A. Piazzolla, iar în partea a doua - Suita Country de A.Copland, R. Rodgers şi Ph. Sousa, Stop Time Rag & Meaple Leaf Rag de S. Joplin, Fantezie Coregrafica din Porgy and Bess de G. Gershwin. Pentru Anotimpurile de A. Piazzolla au fost invitaţi violonista Alida Maereanu şi violoncelistul Florin Mitrea.
Calitatea tehnică a fost impresionantă. Pasajele de virtuozitate executate sincron au fost dovada unei comunicări deosebite, între cei doi fiind o reală simbioză artistică. Sonorităţile generoase, deloc agresive în intensităţile mari şi o interpretare în stil, plină de sensibilitate şi total lipsită de exagerări au cucerit audienţa. Un mic accident a întrerupt pentru câteva minute atmosfera creată în studioul T8 al Radio-ului: o coardă a primului pian a cedat. Cu toate acestea, starea de bucurie pe care artiştii au intenţionat şi au reuşit de fiecare dată să o creeze nu a fost alterată.
Aplauzele păreau să nu se mai sfârşească la finalul concertului care a întregit acoperirea „geografică” a muzicii de dans (cea accesibilă universului nostru cultural). Pianiştii Carmen Săndulescu şi Dan Stoenescu au reruşit pentru un moment să aducă atenţia publicului în zona camerală, care, din păcate, a devenit o „Cenuşăreasă” a lumii muzicale româneşti.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Eveniment muzical şi editorial: lansarea partiturii „Pomenire. Un Recviem Românesc” de Ştefan Niculescu

A XVII-a ediţie a Săptămânii Muzicii Contemporane a constituit prilejul lansării partiturii „Pomenire. Un recviem românesc” aparţinând compozitorului şi academicianului Ştefan Niculescu în foyerul sălii de concerte a Societăţii Române de Radiodifuziune, eveniment urmat de audiţia lucrării în interpretarea Orchestrei Naţionale Radio, a Corului Academic Radio (condus de Dan Mihai Goia) şi a basului Pompei Hărăşteanu sub bagheta tânărului dirijor Tiberiu Soare. Realizată în condiţii grafice deosebite într-o veritabilă ediţie de lux, lucrarea a fost întâmpinată cu entuziasm de colegii de breaslă ai autorului, aceştia salutând iniţiativa Editurii Academiei Române pentru care tipărirea partiturii reprezintă o premieră. La lansare au luat cuvântul autorul, compozitorii Liviu Dănceanu, Dan Dediu, muzicologii Despina Petecel Theodoru şi Laura Manolache precum şi dirijorii Horia Andreescu, Tiberiu Soare şi Dan Mihai Goia, aceştia fiind implicaţi direct în realizarea actului artistic. Compozito

La Serva Padrona joacă în deplasare la Craiova

Sâmbătă, 14 octombrie, la ora 19.00 spectacolul independent de operă La Serva Padrona se va juca pe scena Cercului Militar din Craiova în cadrul Festivalului Internațional Elena Teodorini organizat de Opera Română Craiova.   Nu am apucat în nici o postare din social media să mulțumesc acestei instituții pentru invitație și pentru întreg sprijinul pe care ni-l oferă pentru ca spectacolul să se desfășoare cu succes, dar o fac acum. Între timp, am acordat un interviu telefonic domnului Florin Firu pentru Radio România Acrualități, așa cum a făcut și regizorul spectacolului, Alexandru Pătrașcu aici . Deci jucăm în deplasare, iar scorul interviurilor este 1:1  Mai sunt încă bilete și se pot achiziționa online aici:  https://iticket.ro/event/ticket/la-serva-padrona Transcriu în următoarele rânduri gândurile împărtășite cu ascultătorii Radio România Actualități Radio România Actualități:  Festivalul internațional “Elena Teodorini”, organizat de Opera Română Craiova, propune sâmbăta viitoare,

Serghei Rahmaninov: Vecerniile Op. 37

Creaţia religioasă a lui Serghei Rahmaninov cuprinde Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Op. 31 şi Vecerniile Op. 37, mărturii ale legăturii spirituale a compozitorului cu tradiţia ortodoxă rusă. Vecerniile sunt scrise în contextul obligaţiilor profesionale pe care Rahmaninov le avea în calitate de inspector  de muzică la Liceul nobiliar pentru fete din Moscova, poziţie în care trebuia să organizeze de evenimente muzicale pentru susţinerea materială a armatei ruse. Lucrarea fructifică cercetările realizate de compozitor sub îndrumarea lui Stepan Smolensky (căruia i-a şi dedicat acest opus), a manuscriselor de muzica religioasă rusească din secolele al X-lea, al XI-lea. Aceste cercetări se înscriu într-un curent de explorare a muzicii sacre ruse iniţiat de Ceaikovski. Vecerniile (de fapt muzica pentru Vecernie şi Utrenie ) au fost compuse în 1915 şi definitivate în doar două săptămâni, primind recunoaşterea criticilor şi a publicului şi, spre deosebire de Liturghie, acceptate