Un lucru care nu este secret: pe 11 septembrie, (Doamne, ce zi!) vom interpreta Vocea Umană de Francis Poulenc pe libretul lui Jean Cocteau. Atât piesa de teatru, cât și opera au avut multiple puneri în scenă în România. Opera s-a cântat și la Teatrul Național de Operetă, și la Filarmonică, și în festivalul Operei Naționale. Piesa poate fi ascultată pe YouTube în interpretarea Ginei Patrichi, iar în ultimii ani Oana Pellea a strălucit în rolul Elle.
Și cu atâtea versiuni
de primă mână, tot mai este loc de descoperiri.
Dacă ne gândim la
text și îi aplicăm diferite lentile, ne-o putem imagina pe eroină în ipostaze
multiple. Este ea o femeie care a iubit
excesiv, iar acum suferă pentru că a fost părăsită? Sau poate avem o narcisistă
care își manipulează emoțional fostul partener?
It takes two for a tango. Dar
dacă, de fapt, ea nu discută cu nimeni, iar dialogul este imaginar? Cum arată
viața ei? Cum se îmbracă, ce fel de prieteni are (în afară de Marta și de
cățel)? Fumează? Face vreun tratament? În text este povestit un gest cumplit, o tentativă de suicid.
Totuși, ea este vie și vorbește. S-a răzgândit? A jucat teatru? Minte? Sau
poate acum are halucinații și vorbește sub efectul pastilelor?
Însă, dacă textul
permite mai multe interpretări, muzica este mult mai restrictivă. Semnalele
care imită soneria telefonului sau tentativele de conectare, fluctuațiile
emoționale redate atât de intens prin structurile armonice, prin frazele
întrerupte sau prin progresii dirijează interpreții către autenticitatea
declarațiilor. Există oameni capabili să își însceneze propria dramă?
Veți vedea pe 11
septembrie la ora 19.30!
Vă mărturisesc că nu
îmi este ușor să lucrez acest rol, chiar dacă eu, omul Cleopatra David, nu am
nimic în comun cu personajul. O privesc pe Elle
ca pe o prietenă dragă și sunt extrem de supărată pe ea. Intensitatea trăirilor
este copleșitoare, încă din faza descifrării partiturii. De ce dintr-o data ea
este très calme sau très douce? Ce anume de dincolo de
receptor o determină să-și schimbe tonul? De ce, când tocmai a povestit chinul
și tentativa de sinucidere, tot ea își cere scuze pentru că …i-a stricat
dispoziția lui cher monsieur? Sunt
întrebări la care răspund pe măsură ce aleg cine vreau să fiu în acest rol.
Arta comunicării guvernează relațiile
interumane, instituționale și interstatale, iar în teatru suntem legați prin
sunet, cuvânt, gest și viziune.
Vă așteptăm la o nouă opera în care jucăm
toți!
Vineri
11 septembrie 2026, ora 19.30
Sala
Dalles
Dosarul
Vocea umană: o poveste adevărată despre tot ce nu se poate spune în cuvinte
Muzica:
Francis Poulenc
Libret: Jean Cocteau
Obiectivul:
Cleopatra David
Conducerea muzicală: Cosmin Pătrana
Regia: Alexandru Pătrașcu
Scenografia: Angelica Helena Marinescu
Rezervă biletul aici
Reducere 20% până pe
25 august
Comentarii