Treceți la conținutul principal

Două viori, un pian și o meditație în matineu la Biblioteca Metropolitană Închiderea Festivalului Primăvara Spiritului


Sâmbătă, 30 martie 2019, ora 11, la Biblioteca Mihail Sadoveanu din București, Festivalul Primăvara Spiritului se va încheia cu un recital cameral însoțit de meditație. Festivalul este dedicat împlinirii a 96 de ani de la naşterea Maestrului Spiritual Shri Mataji Nirmala Devi, fondatoarea Sahaja Yoga.
Evenimentul va mai conține vizionare de film, networking, meditație.
Interpretează Sangit  Chamber Ensemble
Anne Marie  Ene – vioară
Avadhut Kasinadhuni – vioară
Cristina Popescu Stănești – pian

Intrarea este liberă.
Sintagma „Primavara Spiritului“ este o trimitere directă la renașterea spirituală, sau cea de a doua naștere, asa cum a fost descrisă în paginile Noului Testament prin citarea Mântuitorului însusi și care nu este altceva decât Realizarea Sinelui. Organizat pentru prima dată în anul 2016 in jurul datei de 21 martie, festivalul este dedicat zilei de naștere a maestrului spiritual Shri Mataji Nirmala Devi, fondatoarea Sahaja Yoga.  Data se suprapune și cu Anul Nou persan (Nawroz), un preambul al Paștelui creștin. Ediția din acest an a festivalului este realizată de Asociația Nirmal Art în Biblioteca Metropolitană București și Asociațiile Sahaja Yoga România
Shri Mataji Nirmala Devi este cea mai importantă personalitate spirituală a ultimelor secole. Începând din anul 1970, Shri Mataji Nirmala Devi a călătorit în întreaga lume pentru a da Realizarea Sinelui tuturor oamenilor, indiferent de naţionalitate, rasă, religie sau condiţie socială. Shri Mataji este prima, unica şi singura personalitate în istoria umanităţii, care a oferit Realizarea Sinelui în masă prin metoda Sahaja Yoga, revelată de Sfinţia Sa. Astfel, timp de 40 de ani, a susţinut nenumărate conferinţe publice, oferite tuturor oamenilor în mod gratuit. De învăţăturile sale au beneficiat sute de mii de oameni de pe tot globul, aceştia obţinând iluminarea fiinţei interioare şi ascensiunea spirituală completă. Căutătorii adevărului şi-au îmbunătăţit, prin practica metodei Sahaja Yoga, starea de sănătate fizică, mentală şi emoţională şi au obţinut echilibrul interior.
"Kundalini a fost descrisă cu mii de ani în urmă, însă acum a venit timpul să vedeți cum se manifestă la nivelul maselor de oameni. Şi aceasta este posibil pentru că a venit timpul înfloririi. La început, arborele are doar una sau două flori. Dar când este vremea să înflorească, bobocii se preschimbă în mii de flori. Acum este momentul." Shri Mataji Nirmala Devi
Sangit Chamber Ensemble - Între două lumi Termenul Sangit înseamnă muzică în limba sanscrită. Deşi relaţionarea muzicii de cameră europene cu spiritualitatea indiană ar putea părea improprie, există o explicaţie simplă pentru aceasta: muzica vine din Spirit (Atma în sanskrită), iar Spiritul este universal. Sangit Chamber Ensemble nu practică arta muzicii doar pentru valoarea sa estetică, ci, mai ales,  pentru cea spirituală.
Asociaţia  Culturală “Nirmal Art , CIF 34114212
asociatia.nirmal.art@gmail.com
http://nirmal-art.com
+40721433018
+40747068199

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Când liniștea are subtitrare

Nu am putut funcționa niciodată în zgomot. Nu cel sonor — ci acel zgomot mental, difuz, apăsător, care vine dintr-o informare haotică, dintr-un flux de opinii mai tare decât realitatea însăși. Pentru mine, „normalitatea” nu a însemnat niciodată jurnalul de la ora 19. Obiceiul de a urmări știri sau talk-show-uri apare doar în prag de alegeri, în vreme de criză sau revoltă — Colectiv, Ordonanța 13, războiul din Ucraina. Diminețile mele încep, de ani buni, cu jurnale în franceză sau reportaje în germană. Nu e un simplu capriciu cultural, ci o necesitate profesională, iar conectarea la spațiul european — și mai ales francofon, în ultimii ani — e parte din munca mea și din identitatea mea de artist. Uneori încerc să gândesc în franceză, alteori în germană — în funcție de perioada de studiu sau de contextul în care lucrez. Dar mereu este vorba despre un alt nivel de înțelegere: mai adânc,  lucid, ancorat în sens. Serile se încheiau cu teatru radiofonic — un obicei de a adormi în compania...

Despre tăcere, adevăr și moralitate: ce fel de comunitate vrem?

 România este, poate mai mult decât alte locuri, o țară în care tăcerea a fost ridicată la rang de virtute, iar exprimarea adevărului a ajuns să fie tratată ca un act de agresiune. Moralitatea, stima de sine, echilibrul între inimă și rațiune — toate par astăzi sub asediu, în special în comunitățile care ar trebui să funcționeze pe baza unor valori clare și sănătoase. În decursul a peste trei decenii de activism, atât în România cât și în afara granițelor, am observat cum oameni bine intenționați au fost marginalizați pentru că au ales să spună adevărul. Cei care au avut curajul să semnaleze derapaje morale sau abuzuri au fost adesea etichetați drept “conflictuali” sau “negativi”. În realitate, au fost agresați de către cei care se simțeau vizați. Imoralitatea a fost tolerată. Au fost relații în interiorul comunităților — unele asumate, altele nu — dar judecata a fost aplicată selectiv: cei lipsiți de influență au fost excluși, în timp ce cei „bine conectați” au fost iertați și c...

Handbook for Adult Life

Chapter Three: I Am So Worried Or, How to Successfully Spiral Without Actually Helping Anyone Let’s talk about a classic adult maneuver: the Grand Performance of Worry. You know the one. Something bad happens—someone’s in trouble, someone needs help—and instead of jumping into action, you offer... worry . Big, loud, beautifully hand-wringing worry. Oscar-worthy concern. Bravo. But here’s the kicker: what exactly are you doing with all that worry? Does it stop the bleeding? Pay the bills? Solve the crisis? Nope. It just kind of floats there, useless and dramatic, like a scented candle in a house fire. Of course, we all feel worried sometimes. That’s human. But let’s be honest: some of us are out here treating worry like it’s a job title. “Yeah, I was really busy today—had a full schedule of catastrophizing from 10 to 4.” And deep down, what’s the goal here? Is it support—or is it the social media soft launch of your empathy brand? You post: “Ugh, I’m just SO heartbroken right now ...