Treceți la conținutul principal

Popas în atelierul de electroacustică

O binevenită reactualizare a colaborării dintre Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti şi Filarmonica „George Enescu”, proiectul Concerte de muzică românească a oferit, în seara zilei de 2 februarie în sala mică a Ateneului Român, evenimentul intitulat Atelierul de electroacustică.

Într-o atmosferă quasi-familială, cinci compozitori din zona avangardei, fiecare cu un program estetic şi o modalitate proprie de a îmbina sursele acustice şi pe cele electronice, şi-au expus lucrările şi convingerile: Călin Ioachimescu, Corneliu Dan Georgescu, Maia Ciobanu, Octavian Nemescu şi Irinel Anghel

Seara a început cu o lucrare ambientală (Digital Birds a lui Călin Iochimescu), în care au fost prelucrate sunete emise de păsări, în timp ce altele au fost genrate electronic, fiind audibile două secţiuni dictincte, cea de a doua mai întunecată, dominată de isonuri grave.

Corneliu Dan Georgescu a trimis o piesă nouă, intitulată Ritual für die Harmonie, o lucrare spectrală în care, peste isonurile armonice se suprapun episoade concrete decupate din cotidian (zgomote din trafic, din mulţimi de oameni, etc).

Maia Ciobanu a propus o lucrare programatică, bazată pe versete din Apocalipsa după Ioan, intitulată Veni-va!, o piesă inspirată de trăiri personale, de frustrări, neîmpliniri, dezamăgiri. Compozitoarea foloseşte – în contextul spiritual al lucrării – un cantus planus generat electronic, peste care suprapune elementele de tensionare, mergând în crescendo către un climax dramatic, simbolizând o rezolvare dureroasă a problemelor acestei lumi.

Lucrarea lui Octavian Nemescu Natural – Cultural - a fost audiată în varianta din anul 1973. „Octavian Nemescu este un compozitor care cere”, explică Maia Ciobanu în prezentarea sa, subliniind faptul că muzica celui care, alături de Corneliu Dan Georgescu, a fost creatorul curentului arhetipal presupune participarea auditoriului la fenomenul atistic. Fiind o îmbinare de elemente acustice şi electronice, Natural – Cultural aparţine deopotrivă curentului spectral şi muzicii procesuale, după cum a explicat însuşi compozitorul. „Este o lucrare care conţine vibraţii din regnurile mineral, vegetal, animal dar şi voce umană, o lucrare care creşte asemenea unui copac, pornind de la sunetul sol.” Îmi voi permite să citez un fragment dintr-o cronică realizată de Viorica Anghelescu pentru Contemporary Music Journal, publicată pe 10 aprilie 2010 pentru a descrie evoluţia acestei lucrări: „Materia devine om, devine spirit, devine apoi conştiinţă pură, căutând continuu, fără oprire, ceva, fericirea şi durerea.” Există o funcţionalitate a acestei piese, cum de altfel există pentru multe lucrări din creaţia lui Octavian Nemescu. Compozitorul afirmă că, la modul ideal, lucrarea ar trebui ascultată la rasaritul sau la apusul soarelui, undeva pe un vârf de munte.

Piesa de încheiere i-a aparţinut compozitoarei Irinel Anghel, despre care Maia Ciobanu afirmă că „face totul pentru a se simţi bine creând muzică”. Vortando a fost o îmbinare de muzică preînregistrată cu elemente vocale live şi joc scenic, mergând foarte mult în zona entertainment -ului.

O seară specială, deşi publicul nu a fost numeros, în care au fost binevenite explicaţiile aproape pedagogice ale compozitoarei Maia Ciobanu, ca şi interacţiunea cu publicul şi compozitorii prezentaţi. Nu ştiu dacă există un anumit tip de auditoriu pentru muzică nouă, însă unele proiecte au avut un succes enorm, dacă ne amintim spectacolul cu Orestia II de Aurel Stroe realizat în toamna anului trecut la UNMB sau punerea în scenă a operei Ultimele zile, ultimele ore de Anatol Vieru în cadrul Festivalului „George Enescu” din 2007. Poate că publicitatea face ca orice să se vândă, sau poate că elementul vizual este foarte important. Merită încercate toate variantele. Cert este că acest tip de muzică nu este adresat simţurilor, ci altor zone ale minunatei şi evoluatei fiinţe umane.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Eveniment muzical şi editorial: lansarea partiturii „Pomenire. Un Recviem Românesc” de Ştefan Niculescu

A XVII-a ediţie a Săptămânii Muzicii Contemporane a constituit prilejul lansării partiturii „Pomenire. Un recviem românesc” aparţinând compozitorului şi academicianului Ştefan Niculescu în foyerul sălii de concerte a Societăţii Române de Radiodifuziune, eveniment urmat de audiţia lucrării în interpretarea Orchestrei Naţionale Radio, a Corului Academic Radio (condus de Dan Mihai Goia) şi a basului Pompei Hărăşteanu sub bagheta tânărului dirijor Tiberiu Soare. Realizată în condiţii grafice deosebite într-o veritabilă ediţie de lux, lucrarea a fost întâmpinată cu entuziasm de colegii de breaslă ai autorului, aceştia salutând iniţiativa Editurii Academiei Române pentru care tipărirea partiturii reprezintă o premieră. La lansare au luat cuvântul autorul, compozitorii Liviu Dănceanu, Dan Dediu, muzicologii Despina Petecel Theodoru şi Laura Manolache precum şi dirijorii Horia Andreescu, Tiberiu Soare şi Dan Mihai Goia, aceştia fiind implicaţi direct în realizarea actului artistic. Compozito

Serghei Rahmaninov: Vecerniile Op. 37

Creaţia religioasă a lui Serghei Rahmaninov cuprinde Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Op. 31 şi Vecerniile Op. 37, mărturii ale legăturii spirituale a compozitorului cu tradiţia ortodoxă rusă. Vecerniile sunt scrise în contextul obligaţiilor profesionale pe care Rahmaninov le avea în calitate de inspector  de muzică la Liceul nobiliar pentru fete din Moscova, poziţie în care trebuia să organizeze de evenimente muzicale pentru susţinerea materială a armatei ruse. Lucrarea fructifică cercetările realizate de compozitor sub îndrumarea lui Stepan Smolensky (căruia i-a şi dedicat acest opus), a manuscriselor de muzica religioasă rusească din secolele al X-lea, al XI-lea. Aceste cercetări se înscriu într-un curent de explorare a muzicii sacre ruse iniţiat de Ceaikovski. Vecerniile (de fapt muzica pentru Vecernie şi Utrenie ) au fost compuse în 1915 şi definitivate în doar două săptămâni, primind recunoaşterea criticilor şi a publicului şi, spre deosebire de Liturghie, acceptate

La Serva Padrona joacă în deplasare la Craiova

Sâmbătă, 14 octombrie, la ora 19.00 spectacolul independent de operă La Serva Padrona se va juca pe scena Cercului Militar din Craiova în cadrul Festivalului Internațional Elena Teodorini organizat de Opera Română Craiova.   Nu am apucat în nici o postare din social media să mulțumesc acestei instituții pentru invitație și pentru întreg sprijinul pe care ni-l oferă pentru ca spectacolul să se desfășoare cu succes, dar o fac acum. Între timp, am acordat un interviu telefonic domnului Florin Firu pentru Radio România Acrualități, așa cum a făcut și regizorul spectacolului, Alexandru Pătrașcu aici . Deci jucăm în deplasare, iar scorul interviurilor este 1:1  Mai sunt încă bilete și se pot achiziționa online aici:  https://iticket.ro/event/ticket/la-serva-padrona Transcriu în următoarele rânduri gândurile împărtășite cu ascultătorii Radio România Actualități Radio România Actualități:  Festivalul internațional “Elena Teodorini”, organizat de Opera Română Craiova, propune sâmbăta viitoare,