Treceți la conținutul principal

Eroi şi simboluri venerate de tineri - live la Ateneul Roman în 5 octombrie 2016

Elevii şi studenţii vor putea urmări miercuri, 5 octombrie la ora 19.00, la Ateneul Român, repetiţia generală pentru evenimentul cultural al anului: actul I din opera Parsifal de Richard Wagner. Spectacolele pentru publicul larg vor avea loc  în 7 şi 8 octombrie la Ateneul Român în interpretarea celor mai buni solişti din întreaga lume, a Orchestrei si Corului Filarmonicii „George Enescu” şi a celui mai important dirijor român de operă, Christian Badea.

Parsifal, may the Force be with you!

Maestrul Christian Badea a declarat în cadrul conferinţei de presă:

Vreau sa remarc un singur lucru: am avut nişte grupuri mici de tineri anul trecut la repetiţia generală, care au fost foarte impresionaţi de acest act 3. Au venit fără să ştie prea bine la ce să se aştepte şi au fost foarte impresionaţi. Ideea este că aş vrea foarte mult ca la repetiţia generală să avem o sală plină de tineri: elevi şi studenţi. Întrebarea firească este: de ce  credeţi că elevii şi studenţii de la 16 la 25 de ani vor avea afinitate cu Parsifal? La prima vedere nu ar fi. Este o operă esoterica şi foarte lungă. Dar dacă ne gândim, ei sunt deja familiarizaţi cu Parsifal, pentru ca miturile lui Wagner, de la Inelul Nibelungilor la Parsifal, toţi eroii sunt mituri medievale, mituri care au fost preluate de dl. Tolkien în Lord of the Rings. Miturile sunt preluate în seriale, cum este Games of Thrones, iar Star Wars nu este decât o readaptare Si Fi a miturilor medievale. Avem Darth Vader care este Klingsor, îl avem pe Gurnemanz, care este înţeleptul Obi-Wan Kenobi şi avem băiatul (Luke Skywalker), care are un fel de sabie a luminii şi care este Parsifal, de fapt.  
Toţi tinerii cunosc deja aceste mituri dar le cunosc într-un mod mai actualizat şi cu muzică mult mai proastă. În  momentul când tinerii vor sta în sală şi vor auzi muzica celui care creat această lume şi abia pe urmă  a venit dl John Williams, care e foarte bun compozitor de muzică de film, şi s-a inspirat, dar nu are cum să se compare cu Wagner sau cu Richard Strauss, pentru că a luat şi de la Strauss, în acel moment tinerii vor fi copleşiţi! Fiindcă ceea ce este foarte important este următorul lucru:  ceea ce face efectul nu sunt costumele, nu sunt decorurile, este muzica. Muzica şi vocea umană. De data aceasta vom avea subtitrare, dar chiar dacă nu înţelegeţi ce se spune, la un moment dat, aceşti compozitori  sunt aşa de geniali şi muzica lor este aşa de extraordinara, încât copleşeşte sufletul! Şi în momentul acela, muzica merge la un nivel mult mai profund şi mult mai uman decât nivelul intelectual. Nu mai contează din ce naţie eşti, din ce generaţie eşti. Răspunzi la această muzică! Această muzică este una care cuprinde natura umana. Eu am mare încredere că tinerii vor fi foarte entuziaşti. Am vorbit cu colegii nepoatei mele, care are 19 ani. Mi-au spus: nu avem probleme, putem sa stăm trei ore să ne uitam la Lord of the Rings”. Deci aceşti tineri, obişnuiţi să asculte piese de 3-4 minute pe mobil, au şi această capacitate de a intra în legende mitologice cu nume foarte complicate, pentru că trebuie sa ştiţi că personajele lui Tolkien au nume mult mai complicate decât cele din Inelul Nibelungilor, dar tinerii le ştiu si ei sunt fascinaţi, atunci sunt sigur că, în momentul în care for asculta şi vor vedea Parsifal şi vor avea această imersiune în muzică, se vor identifica cu ea şi nu vor avea nici un fel de inhibiţie. Sunt absolut sigur de asta. Am avut experienţa acum un an şi nu vreau decât sa o dezvoltăm.


ORCHESTRA ŞI CORUL FILARMONICII “GEORGE ENESCU”

Dirijor – CHRISTIAN BADEA

Solişti
STEFAN VINKE – Parsifal
ERIC HALFVARSON – Gurnemanz
PETRA LANG – Kundry
BELA PERENCZ – Amfortas
MARIUS BOLOS – Titurel
IONUT POPESCU – Primul Cavaler
IUSTINIAN ZETEA – Al doilea Cavaler
IULIA ARTAMANOV – Primul Scutier
SIDONIA NICA – Al doilea Scutier
LIVIU INDRICAU – Al treilea Scutier
ADRIAN DUMITRU  - Al patrulea Scutier
SIDONIA NICA – O voce din cer
Dirijorul Corului – ION IOSIF PRUNNER
Corul de copii Radio – dirijorul corului – VOICU POPESCU
Elevi și eleve de la Liceul de coregrafie „Floria Capsali” şi de la Şcoala „ArtMusic”

Concept regizoral şi realizare scenică: CHRISTIAN BADEA

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Când liniștea are subtitrare

Nu am putut funcționa niciodată în zgomot. Nu cel sonor — ci acel zgomot mental, difuz, apăsător, care vine dintr-o informare haotică, dintr-un flux de opinii mai tare decât realitatea însăși. Pentru mine, „normalitatea” nu a însemnat niciodată jurnalul de la ora 19. Obiceiul de a urmări știri sau talk-show-uri apare doar în prag de alegeri, în vreme de criză sau revoltă — Colectiv, Ordonanța 13, războiul din Ucraina. Diminețile mele încep, de ani buni, cu jurnale în franceză sau reportaje în germană. Nu e un simplu capriciu cultural, ci o necesitate profesională, iar conectarea la spațiul european — și mai ales francofon, în ultimii ani — e parte din munca mea și din identitatea mea de artist. Uneori încerc să gândesc în franceză, alteori în germană — în funcție de perioada de studiu sau de contextul în care lucrez. Dar mereu este vorba despre un alt nivel de înțelegere: mai adânc,  lucid, ancorat în sens. Serile se încheiau cu teatru radiofonic — un obicei de a adormi în compania...

Despre tăcere, adevăr și moralitate: ce fel de comunitate vrem?

 România este, poate mai mult decât alte locuri, o țară în care tăcerea a fost ridicată la rang de virtute, iar exprimarea adevărului a ajuns să fie tratată ca un act de agresiune. Moralitatea, stima de sine, echilibrul între inimă și rațiune — toate par astăzi sub asediu, în special în comunitățile care ar trebui să funcționeze pe baza unor valori clare și sănătoase. În decursul a peste trei decenii de activism, atât în România cât și în afara granițelor, am observat cum oameni bine intenționați au fost marginalizați pentru că au ales să spună adevărul. Cei care au avut curajul să semnaleze derapaje morale sau abuzuri au fost adesea etichetați drept “conflictuali” sau “negativi”. În realitate, au fost agresați de către cei care se simțeau vizați. Imoralitatea a fost tolerată. Au fost relații în interiorul comunităților — unele asumate, altele nu — dar judecata a fost aplicată selectiv: cei lipsiți de influență au fost excluși, în timp ce cei „bine conectați” au fost iertați și c...

Handbook for Adult Life

Chapter Three: I Am So Worried Or, How to Successfully Spiral Without Actually Helping Anyone Let’s talk about a classic adult maneuver: the Grand Performance of Worry. You know the one. Something bad happens—someone’s in trouble, someone needs help—and instead of jumping into action, you offer... worry . Big, loud, beautifully hand-wringing worry. Oscar-worthy concern. Bravo. But here’s the kicker: what exactly are you doing with all that worry? Does it stop the bleeding? Pay the bills? Solve the crisis? Nope. It just kind of floats there, useless and dramatic, like a scented candle in a house fire. Of course, we all feel worried sometimes. That’s human. But let’s be honest: some of us are out here treating worry like it’s a job title. “Yeah, I was really busy today—had a full schedule of catastrophizing from 10 to 4.” And deep down, what’s the goal here? Is it support—or is it the social media soft launch of your empathy brand? You post: “Ugh, I’m just SO heartbroken right now ...