Treceți la conținutul principal

Porţile cerului. În grădina Ghetsimani


Joi, 9 aprilie 2015 de la ora 17.00 la Muzeul de Istorie va fi vernisată expoziţia „Porţile cerului”, curator Valeriu Stoica. Expoziţia cuprinde aproximativ 100 de lucrări ce aparţin autorilor: Grigore Popescu Muscel, Maria Popescu Dragomir, Elena Constantin, Marian Manole, Nicolae Nestor, Loredana Alexandra Sârb, Mihaela Bădescu, Diana Elena Borundel, Valeriu Stoica, Vasile Neguş, Ovidiu Teodorescu, Ecaterina Mihai, Alexandru Mateiaş, Mihai Şerbănescu, Tania Moroianu Dincă, Maria Iacob, Gheorghe Coman, Melania Florescu, Ami Vasilescu.
Cu prilejul vernisajului expoziţiei, în Sala Auditorium a Muzeului de Istorie va avea loc un spectacol ce cuprinde imnuri creştine şi poezie sacră „În grădina Ghetsimani”. În recital: solista de muzică tradiţională Ioana Marin, soprana Cleopatra David, grupul instrumental condus de prof. Irina Mareş şi moment liric prezentat de poeta Florentina Loredana Dalian.

O manifestare cu tradiție la Târgoviște, „Calea Luminii” va fi organizată și anul acesta în vechea Cetate de Scaun a Țării Românești, Pelerinaj Pascal în Joia Mare a Sâptămânii Patimilor şi Învierii Mântuitorului, eveniment care va începe cu ora 19.00 şi se desfăşoară de-a lungul b-dului. Castanilor, organizat de către Primăria Municipiului Târgovişte şi Arhiepiscopia Târgovişte, prin iniţiatorul acestui proiect, pictorul Mihai Şerbănescu.
Sursa:


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Dicționar: muzician

Mă pregăteam să intru într-o emisiune la un post de radio, iar gazda era de formație actriță. Vorbeam despre accesibilizarea spectacolelor și ajunsesem la muzică și la persoanele cu probleme de auz. Îmi dădea exemplul Coldplay și al unor veste speciale și nu înțelegea de ce muzica clasică nu poate fi accesibilizată. Nu mi-a trecut prin minte să-i vorbesc despre conectarea prin Kundalini și vibrații, însă, înainte de a se face acest lucru, este nevoie de o condiție: ca muzica să fie cântată măcar corect. Și nu oricine poate face asta. Să explic. Muzica este domeniul care necesită cea mai îndelungată specializare. Ca să devii medic, până la 18 ani înveți la o școală de cultură generală și la un liceu teoretic, cu toată lumea. Nu faci materii în plus. Faci pregătire un an sau doi, dar acolo s-a format o industrie clandestină. Pentru muzică, dacă nu ai început cu un instrument, de regulă vioară sau pian, de la vârsta de șase ani, nu are rost să te mai obosești. Nu vei avea nicio șans...

Piotr Ilici Ceaikovski: Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Op. 41

Scrisă în 1878, Liturghia este, alături de cele Nouă piese sacre pentru cor , una dintre puţin cunoscutele creaţii religioase ale compozitorului rus. Stârnind  controverse pentru publicarea comercială fără acceptul directorului Capelei Imperiale, lucrarea este o piatră de încercare pentru corurile profesioniste. Având resurse melodice diferite de cele ale creaţiei scenice a lui Ceaikovski, Liturghia pentru cor mixt  se bazează mai mult pe înlănţuiri armonice, cu puţine momente polifonice Structurată în 15 părţi, versiunea lui Ceaikovski a Liturghiei Sfântului Ioan Gură de Aur (Sfântul Ioan Hrisostomul) conţine o parte dintre răspunsurile şi cântările din ritualul bisericesc, fiind omise Antifonul I şi Fericirile . Cleopatra David 1.      Ectenia Mare: Amin. Doamne miluieşte 2.      Ectenia Mică. Antifonul al doilea Doamne miluieşte . Ţie, Doamne, Amin Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi puru...

Serghei Rahmaninov: Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Op. 31

Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Op. 31  este, alături de Vecernii, una dintre lucrările corale majore ale lui Serghei Rahmaninov. A fost scrisă în 1910, după turneul în Statele Unite ale Americii, perioadă în care Rahmaninov a compus Preludiile Op 32 (1910) şi Studiile-tablouri Op 33 (1911). Terminată în mai puţin de 3 săptămâni, lucrarea a fost cântată în premieră de Corul Şcolii Sinodale din Moscova la 25 noiembrie 1910. Compozitorul i se confesa într-o scrisoare prietenului său Nikita Morozov: „M-am gândit mult timp la Liturghie şi pentru mult timp m-am străduit să o scriu. Am început să lucrez la ea oarecum din întâmplare şi dintr-o dată am devenit fascinat. De mult timp n-am mai scris ceva cu atâta plăcere.” La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, exista în rândul compozitorilor ruşi de muzică bisericească tendinţa de epurare din repertoriul sacru a influenţele străine (în special italiene şi germane) şi de reafirmare a stilului tr...